OP-ED: EL SECTOR AGROALIMENTARIO RUMANO

Acest articol este trimis la redacție spre publicare de către ASEMER – La Asociación de Empresas Españolas en Rumanía.

EL SECTOR AGROALIMENTARIO RUMANO

Descripción general del sector agroalimentario rumano

En Rumania, el cultivo de la tierra y el procesamiento de sus frutos han tenido una gran importancia económica y social desde la antigüedad. El campo rumano puede considerarse el elemento clave del desarrollo económico de Rumanía.

Aun cuando el país fue durante el periodo comunista un fuerte competidor en el ámbito agrícola, el cambio de régimen trajo consigo problemas estructurales que, motivados por la insuficiencia de capital privado y deficitarias políticas públicas, provocaron su pérdida de competitividad frente a la oferta externa y graves taras para su adaptación a la economía de mercado.

No obstante, en los últimos años las buenas cosechas, así como, el aumento del poder adquisitivo de la población ha generado tanto el crecimiento de la demanda interna como de la capacidad de producción.

El mercado rumano de productos agroalimentarios

La producción agrícola rumana es un sector plenamente liberalizado desde 1997. Fue en esta fecha que el gobierno rumano dispuso el cese de la reglamentación de precios sobre productos estratégicos, tales como: el trigo, la leche, la carne, el aceite de girasol, el azúcar, etc. Hasta entonces sólo la venta de las verduras y frutas se ajustaba a las reglas del libre mercado.

La producción agrícola de Rumanía se caracteriza por una gama de muy variada de productos, pero que sin embargo, carece de medios adecuados para su distribución a larga distancia, circunstancia que afecta no solo al pequeño productor sino también a los grandes productores en su afán de acercar los productos lo más posible a los consumidores.

Los productos agroalimentarios rumanos se caracterizan por su estacionalidad y caducidad. Por ejemplo, en el caso de hortalizas y frutas encontramos la siguiente categorización:

a) productos de temporada corta, con breve plazo de caducidad: fresas, cerezas, frambuesas, albaricoques, melocotones;

b) productos de temporada media susceptibles de asegurar una producción escalonada: tomates, uvas;

c) productos de temporada larga y largo plazo de caducidad: manzanas, patatas, frutos secos.

En términos generales, la temporalidad y la brevedad del plazo de caducidad obliga a los productores a la búsqueda de la inmediatez del consumidor final.

Recientemente el gobierno de Rumanía anunció la discusión del borrador de OUG por la que procederá a crear un nuevo modelo de comercialización de productos agrícolas para pequeños productores agrícolas, que busca desarrollar la relación entre productores y supermercados, impidiendo el establecimiento de barreras innecesarias para la distribución y la proliferación de comisionistas.

La situación actual del sector agroalimentario

Los datos del Ministerio de Agricultura muestran en 2020 una fuerte caída en la producción de la mayoría de las categorías de cereales y oleaginosas, que habrán de sentirse en los próximos años. Tras años de producción récord, Rumania ha sufrido en el 2020 una de las sequías más severas de los últimos 50.

De igual forma, la pandemia COVID 19 ha afectado gravemente a industria agroalimentaria, como consecuencia de la caída de la de la demanda por parte del sector HORECA.

En 2020, el déficit comercial con productos de los mismos primeros cuatro grupos representativos aumentó de 5,9 mil millones de lei en 2019 a casi 10 mil millones de lei, es decir, más del 11,3% del déficit total del comercio de bienes para el período (79,5 mil millones de lei) para los primeros cuatro grupos de bienes según la nomenclatura combinada (I. Animales vivos y productos animales; II. Productos vegetales; III. Grasas y aceites animales o vegetales; IV. Alimentos, bebidas y tabaco).

En el contexto de la crisis generada por la pandemia COVID-19, esta vulnerabilidad se ha intensificado. El déficit de Rumanía en el comercio de productos agroalimentarios aumentó casi un 66% en el primer trimestre de 2021, en comparación con el mismo período de 2020. El déficit alcanzó casi 4 mil millones de lei.

La estructura del valor de la producción de hortalizas en 2020, por principales grupos de cultivos, muestra las siguientes diferencias en comparación con el año anterior:

• se registraron aumentos en la participación en la producción de: hortalizas, incluido melón (+4,2 puntos frutas y uvas (+3,6 puntos porcentuales), plantas forrajeras (+1,2 puntos porcentuales) y patatas (+1,0 puntos porcentuales);

• se registraron disminuciones en la participación de los valores de producción para: cereales (-7,6 puntos porcentuales), otros grupos de productos (-1,6 puntos porcentuales) y plantas de aceite (-0,8 puntos porcentuales).

Según los datos del Ministerio de Agricultura, en el top de los alimentos exportados que más ingresos aportaron en el primer trimestre de 2021 estuvieron: maíz, con un total de 405,38 millones de euros, pipas de girasol (173,45 millones de euros), trigo y meslin (170,28 millones de euros), cigarrillos en hoja, puros y cigarrillos (158,25 millones de euros) y otros tabacos y sucedáneos del tabaco (74,88 millones de euros).

El maíz ocupa la primera posición en el top 5 de productos importados entre enero y marzo de 2021, con un valor de 157,86 millones de euros, seguido del cerdo fresco refrigerado o congelado – 123,13 millones de euros. Asimismo, en el primer trimestre se gastaron casi 103 millones de euros en productos de panadería, bollería y galletas, 94,46 millones de euros en preparados destinados a la alimentación animal y 92,07 millones de euros en preparados alimenticios no identificados.

¿Qué se cultiva en el país?

Debido al predominio de las formas de relieve de pequeñas y medianas alturas (prados, llanuras, depresiones, etc.) el fondo de tierras de Rumanía tiene un componente de importante valor económico. Según datos oficiales, Rumanía contaba en 2013 con una superficie agrícola en producción de 13,9 millones de hectáreas.

En 2020, en comparación con 2019, la superficie cultivada disminuyó tanto en total (-361,6 mil ha), así como en el sector privado mayoritario (-365,6 mil ha).

Las producciones agrícolas de Rumanía se centran en lo siguiente:

1. Cereales – los cultivos de granos, con una participación significativa en la producción de cereales, en 2020, han sido: maíz (55,8%), trigo (35,2%), cebada (6,2%). Los principales condados productores de cereales fueron Dolj, Timiș, Teleorman, Bihor y Olt.

2. Leguminosas para cereales – la producción de leguminosas para cereales (guisantes y frijoles) disminuyó un 48,4% respecto al 2020. Los condados con la participación más importante en la producción total fueron Dolj, Teleorman, Constanța, Olt y Mehedinți.

3. Semillas oleaginosas – la producción de semillas oleaginosas ha disminuido debido a la disminución de los rendimientos por hectárea y área cultivada. Los condados con la participación más importante en la producción total de girasol fueron Dolj, Teleorman, Arad, Botoșani y Olt, Los condados que obtuvieron producciones más significativas de colza fueron Timiș, Călărași, Teleorman, Giurgiu y Ialomița. Los condados con una mayor participación en la producción total de soja fueron Brăila, Timiș, Botoșani, Călărași y Satu-Mare.

4. Remolacha azucarera – la superficie cultivada con remolacha azucarera disminuyó un 10,1% y la producción un 25,6%. Las participaciones más importantes en la producción total de remolacha azucarera se registraron en los condados Neamț, Iași, Mureș, Covasna y Cluj.

5. Patatas – La producción de patatas aumentó un 2,7% con respecto al 2020. Los condados que tienen participaciones importantes en la producción total de papa fueron Suceava, Covasna, Dâmbovița, Harghita y Cluj.

6. Verduras – la superficie cultivada con hortalizas descendió un 1,0% y la producción un 0,8% respecto a 2020. Las producciones fueron mayores para guisantes (+ 50,6%), coliflor y brócoli (+ 16,8%), ajo (+ 4,6%), pepinos (+ 0,4%) y menores para: zanahorias (-7,1%), pimientos (-6,8%), berenjenas (-4,5%), cebollas (-4,1%), judías verdes (-3,2%), melones (-1,2%). Los condados con la mayor participación en la producción total de hortalizas fuerion Dolj, Galați, Dâmbovița, Arad y Timiș.

7. Forraje verde procedente de tierras cultivables – la producción de forrajes verdes de tierras cultivables fue un 10,9% inferior a la del año 2020. Las mayores producciones de forrajes verdes de tierras cultivables se obtuvieron principalmente en los condados Mureș, Suceava, Bihor, Alba y Botoșani.

8. Frutas – la producción total de frutas (manzanas, ciruelas, cerezas y guindas), en 2020, en comparación con 2019 aumentó un 7,7% y la superficie de huertos por fruta un 2,0%. Las mayores participaciones en la producción total de frutas en 2020 se registraron en los condados Argeș, Vâlcea, Dâmbovița, Prahova y Maramureș.

9. Uvas – en 2020, en comparación con 2020, la producción disminuyó un 4,0%. Los principales condados con participaciones importantes en la producción de uva fueron Vrancea, Buzău, Vaslui, Iași y Dolj.

Las principales zonas vitícolas son: viñedo Cotnari-Iași-Huși, viñedo Nicorești Ivești, Valea Călugărească, Panciu, Odobești, viñedos de la meseta del Getic (Ștefănesti, Drăgășani, Strehaia), viñedos de la meseta de Dobrogea, Murfatlar Târnava.

En resumen, cada región de Rumanía es líder en: Bărăgan y Banat son líderes en la producción de cereales, Moldavia es la mejor en producción de uva, Oltenia en producción de ciruelas y Bucovina en patatas. Transilvania es apenas visible en el mapa agrícola de Rumanía.

Importadores y distribuidores del sector

El mercado agroalimentario de Rumanía parece depender de las importaciones. Según los últimos análisis, en la primera mitad del año, los diez mayores importadores de productos agroalimentarios rumanos sacaron al mercado productos por valor de alrededor de mil millones de euros.

Los grandes minoristas se han consolidado en el ranking de los importadores más fuertes, como se puede ver en la imagen a continuación. Lidl es el líder del ranking de los mayores importadores de productos agroalimentarios de nuestro país, seguido de Kaufland y el gigante chino Cofco (antes Nidera), el mayor comerciante de cereales de Rumanía.

El Instituto Nacional de Estadística muestra que estos diez importantes importadores contribuyeron al déficit comercial de Rumanía en alrededor de mil millones de euros. En total, el valor de la importación es un 21,4% superior al del mismo periodo de la pandemia del año 2020, en el contexto en el que, en total, el valor de las importaciones de productos agroalimentarios aumentó un 10,5%, hasta superar los 4.100 millones de euros.

Fuente e información:

• http://opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/498-domeniul-agroalimentar-element-cheie-al-dezvoltarii-economice-a-romaniei?highlight=WyJsZW9uYXJkbyIsImJhZGVhIiwibGVvbmFyZG8gYmFkZWEiXQ==

• https://www.euractiv.ro/agricultura/seceta-si-pandemia-au-redus-productia-agricola-a-romaniei-in-2020-22361

• https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/deficitul-romaniei-in-comertul-cu-produse-agroalimentare-a-ajuns-deja-la-peste-755-de-milioane-de-euro-in-primul-trimestru-din-2021-1585309

• https://playtech.ro/2021/record-pe-piata-alimentara-din-romania-am-ajuns-sa-consumam-in-exces-alimente-din-import/

• https://insse.ro/cms/ro/tags/comunicat-valoarea-productiei-ramurii-agricole

• https://insse.ro/cms/ro/tags/productia-vegetala-la-principalele-culturi-0

• https://www.economica.net/aceleasi-companii-aduc-tot-mai-multa-mancare-de-import-pe-piata-primii-zece-importatori-au-cumparat-pentru-prima-data-de-peste-1-miliard-de-euro_527106.html

  ---

SECTORUL AGROALIMENTAR ROMÂNESC

Prezentare generală a sectorului agroalimentar românesc

În România, cultivarea pământului și prelucrarea fructelor sale au avut o mare importanță economică și socială din cele mai vechi timpuri. Domeniul agroalimentar poate fi considerat elementul cheie al dezvoltării economice a României.

Chiar dacă țara a fost un competitor puternic în sfera agricolă în perioada comunistă, schimbarea regimului a adus cu sine probleme structurale care, motivate de insuficiența capitalului privat și de politicile publice deficitare, au cauzat pierderea competitivității sale în fața ofertei externe și defecte grave pentru adaptarea lor la economia de piață.

Cu toate acestea, în ultimii ani recoltele bune, precum și creșterea puterii de cumpărare a populației au generat atât creșterea cererii interne, cât și a capacității de producție.

Piața românească a produselor agroalimentare

Producția agricolă românească a fost un sector complet liberalizat din 1997. În această dată, guvernul român a dispus încetarea reglementării prețurilor la produsele strategice, precum: grâu, lapte, carne, ulei de floarea soarelui, zahăr etc. Până atunci, doar vânzarea de legume și fructe se conforma regulilor pieței libere.

Producția agricolă a României se caracterizează printr-o gamă foarte variată de produse, dar care totuși nu are mijloace adecvate pentru distribuția lor pe distanțe lungi, circumstanță care îi afectează nu numai pe micii producători, ci și pe marii producători în dorința lor de a aduce produse cât mai aproape posibil consumatorilor.

Produsele agroalimentare românești se caracterizează prin sezonalitate și termen de valabilitate. De exemplu, în cazul legumelor și fructelor găsim următoarea clasificare:

a) produse de sezonalitate și perisabilitate foarte ridicate: căpșuni, cireșe, zmeură, caise, piersici;

b) produse cu grade de sezonalitate medie care depind de asigurarea unei producții eșalonate: roșii, struguri;

c) produse cu sezonalitate cu consum redus: mere, cartofi, nuci.

În termeni generali, temporalitatea și perioada de expirare îi obligă pe producători să caute imediat consumatorul final.

Guvernul român a anunțat recent discuția proiectului OUG prin care va proceda la crearea unui nou model de comercializare a produselor agricole pentru micii producători agricoli, care urmărește dezvoltarea relației dintre producători și supermarketuri, prevenind stabilirea unor bariere inutile distribuție și proliferarea agenților comisionari.

Situația actuală a sectorului agroalimentar

Datele de la Ministerul Agriculturii arată în 2020 o scădere accentuată a producției majorității categoriilor de cereale și semințe oleaginoase, care se va simți în următorii ani. După ani de producție de discuri, România a suferit în 2020 una dintre cele mai severe secete din ultimii 50 de ani.

În mod similar, pandemia COVID 19 a afectat grav industria agroalimentară, ca urmare a scăderii cererii din sectorul HORECA. În 2020, deficitul comercial cu produse din aceleași primele patru grupuri reprezentative a crescut de la 5,9 miliarde lei în 2019 la aproape 10 miliarde lei, adică mai mult de 11,3% din deficitul total al comerțului cu bunuri pentru perioada respectivă (79,5 miliarde lei ) pentru primele patru grupe de mărfuri în conformitate cu nomenclatura combinată (I. Animale vii și produse animale; II. Produse vegetale; III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale; IV. Alimente, băuturi și tutun).

În contextul crizei generate de pandemia COVID-19, această vulnerabilitate s-a intensificat. Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Deficitul a ajuns la aproape 4 miliarde de lei.

Structura valorii producției de legume în 2020, pe grupe principale de culturi, prezintă următoarele diferențe față de anul precedent:

• au existat creșteri ale participării la producția de: legume, inclusiv pepene galben (+4,2 puncte, fructe și struguri (+3,6 puncte procentuale), plante furajere (+1,2 puncte procentuale) și cartofi (+1, 0 puncte procentuale);

• s-au înregistrat scăderi în ponderea valorilor producției pentru: cereale (-7,6 puncte procentuale), alte grupe de produse (-1,6 puncte procentuale) și plante petroliere (-0,8 puncte procentuale).

Conform datelor Ministerului Agriculturii, principalele alimente exportate care au contribuit cel mai mult cu venituri în primul trimestru al anului 2021 au fost: porumb, cu un total de 405,38 milioane de euro, semințe de floarea soarelui (173,45 milioane de euro), grâu (170,28 milioane euro), țigări cu frunze, trabucuri și țigări (158,25 milioane de euro) și alte tutun și înlocuitori de tutun (74,88 milioane de euro).

Porumbul ocupă prima poziție în topul 5 al produselor importate în perioada ianuarie – martie 2021, cu o valoare de 157,86 milioane de euro, urmat de porc proaspăt refrigerat sau congelat – 123,13 milioane de euro. La fel, în primul trimestru s-au cheltuit aproape 103 milioane de euro pe produse de panificație, produse de patiserie și biscuiți, 94,46 milioane de euro pe preparate pentru hrana animalelor și 92,07 milioane de euro pe preparate alimentare neidentificate.

Ce se cultivă în țară?

Datorită predominanței formelor de relief de înălțimi mici și mijlocii (pajiști, câmpii, depresiuni etc.) fondul funciar românesc are o componentă de valoare economică importantă.

În 2020, comparativ cu 2019, suprafața cultivată a scăzut atât în ​​total (-361,6 mii ha), cât și în sectorul privat majoritar (-365,6 mii ha).

Producțiile agricole din România se concentrează pe următoarele:

1. Cereale – culturile de cereale, cu o participare semnificativă la producția de cereale, în 2020, au fost: porumb (55,8%), grâu (35,2%), orz (6,2%). Principalele județe producătoare de cereale au fost Dolj, Timiș, Teleorman, Bihor și Olt.

2. Leguminoase pentru cereale – producția de leguminoase pentru cereale (mazăre și fasole) a scăzut cu 48,4% față de 2020. Județele cu cea mai importantă participare la producția totală au fost Dolj, Teleorman, Constanța, Olt și Mehedinți.

3. Semințe oleaginoase – Producția de semințe oleaginoase a scăzut datorită producției scăzute la hectar și suprafață cultivată. Județele cu cea mai mare pondere în producția totală de floarea-soarelui au fost Dolj, Teleorman, Arad, Botoșani și Olt. Județele cu cea mai semnificativă producție de rapiță au fost Timiș, Călărași, Teleorman, Giurgiu și Ialomița. Județele cu cea mai mare pondere din producția totală de soia au fost Brăila, Timiș, Botoșani, Călărași și Satu-Mare.

4. Sfeclă de zahăr – suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a scăzut cu 10,1% și producția cu 25,6%. Cele mai mari ponderi în producția totală de sfeclă de zahăr s-au înregistrat în județele Neamț, Iași, Mureș, Covasna și Cluj.

5. Cartofi – Producția de cartofi a crescut cu 2,7% față de 2020. Județele cu ponderi semnificative în producția totală de cartofi au fost Suceava, Covasna, Dâmbovița, Harghita și Cluj.

6. Legume – suprafața cultivată cu legume a scăzut cu 1,0% și producția cu 0,8% față de 2020. Producțiile au fost mai mari pentru mazăre (+ 50,6%), conopidă și broccoli (+ 16,8%), usturoi (+ 4,6%), castraveți (+ 0,4%) și minori pentru: morcovi (-7,1%), ardei (-6,8%), vinete (-4,5%), ceapă (-4,1%), fasole verde (-3,2%), pepeni (-1,2 %). Județele cu cea mai mare pondere din producția totală de legume au fost Dolj, Galați, Dâmbovița, Arad și Timiș.

7. Furaje verzi din teren arabil – Producția de furaje verzi din teren arabil a fost cu 10,9% mai mică decât în ​​2020. Cele mai mari producții furajere verzi din teren arabil au fost obținute în principal în județele Mureș, Suceava, Bihor, Alba și Botoșani.

8. Fructe – producția totală de fructe (mere, prune, cireșe și vișine), în 2020, față de 2019 a crescut cu 7,7% și suprafața de livezi pe fruct cu 2,0%. Cele mai mari ponderi în producția totală de fructe din 2020 s-au înregistrat în județele Argeș, Vâlcea, Dâmbovița, Prahova și Maramureș.

9. Struguri – în 2020, comparativ cu 2020, producția a scăzut cu 4,0%. Principalele județe cu ponderi semnificative în producția de struguri au fost Vrancea, Buzău, Vaslui, Iași și Dolj.

Principalele zone viticole sunt: ​​podgoria Cotnari-Iași-Huși, podgoria Nicorești Ivești, Valea Călugărească, Panciu, Odobești, podgoriile platoului getic (Ștefănesti, Drăgășani, Strehaia), podgoriile Tirolului Valea Murray.

Pe scurt, fiecare regiune românească este lider în: Bărăgan și Banat sunt lideri în producția de cereale, Moldova este cea mai bună în producția de struguri, Oltenia în producția de prune și Bucovina în cartofi. Transilvania este abia vizibilă pe harta agricolă a României.

Importatori și distribuitori ai sectorului

Piața agroalimentară a României pare să fie dependentă de importuri. Conform ultimelor analize, în prima jumătate a anului, cei mai mari zece importatori de produse agroalimentare românești au introdus pe piață produse în valoare de aproximativ un miliard de euro.

Marii comercianți cu amănuntul s-au impus în clasamentul celor mai puternici importatori, așa cum se poate vedea în imaginea de mai jos. Lidl este lider în clasamentul celor mai mari importatori de produse agroalimentare din țara noastră, urmat de Kaufland și de gigantul chinez Cofco (fost Nidera), cel mai mare comerciant de cereale din România.

Institutul Național de Statistică arată că acești zece importatori majori au contribuit la deficitul comercial al României cu aproximativ 1 miliard de euro. În total, valoarea importurilor este cu 21,4% mai mare decât în ​​aceeași perioadă a pandemiei din 2020, în contextul în care, în total, valoarea importurilor de produse agroalimentare a crescut cu 10,5%, pentru a depăși 4.100 de milioane de euro