Blocarea recentă a metroului prin „greva” unor sindicaliști este un eveniment care a atras atenția tuturor celor care locuiesc în București și nu numai, astfel că apreciez util să explic ce este greva din punct de vedere juridic. Pe măsură ce voi utiliza diferite noțiuni juridice voi arăta care este înțelesul acestora astfel încât să poți urmări și înțelege pe deplin explicațiile. După parcurgerea acestui material vei avea cunoștințele necesare pentru a putea înțelege mai bine evenimentele de acest tip care ar mai putea avea loc în viitor.
Definiția legală a grevei este dată de art. 181 din Legea dialogului social nr. 62/2011 „Prin grevă se înțelege orice formă de încetare colectivă și voluntară a lucrului într-o unitate”.
Greva este nivelul maxim, „opțiunea nucleara” a mijloacelor juridice puse la îndemâna angajaților și care poate fi utilizată numai după parcurgerea unor etape pregătitoare obligatorii.
Legea 62/2011 arată că greva poate fi declanșată numai dacă au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de lege, numai după desfășurarea grevei de avertisment și dacă momentul declanșării acesteia a fost adus la cunoștința angajatorilor, de către organizatori, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte.
Ce este conflictul colectiv de muncă ?
Conflictul colectiv de muncă este o procedura prevăzută de lege, pus la îndemâna angajaților pentru apărarea intereselor lor colective cu caracter economic, profesional sau social. Este important de observat că această procedură se folosește doar în legătură cu începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă .
Ce este contractul colectiv de muncă?
Prevederile art. 229 din Codul Muncii arată că un contract colectiv de muncă este o convenție care se semnează între angajator și salariați prin care se stabilesc condițiile de muncă, salarizarea și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă. Contractul de muncă nu trebuie încheiat în firmele care au mai puțin de 21 de angajați. Există și contracte colective de muncă mai complexe, care se semnează la nivel de grupuri de unități, ramuri economice și chiar la nivel național.
Având acum toate explicațiile necesare putem urmări „traseul ” legal al conflictului colectiv de muncă de la declanșare și până la grevă.
Dreptul angajaților de a declanșa conflicte colective de muncă este garantat prin lege – art 156 din Legea 62/2011 [aceste conflicte colective de muncă se pot declanșa în legătură cu începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă].
Legea prevede expres și situațiile în care se pot declanșa conflictele colective de muncă respectiv :
- a) dacă angajatorul sau organizația patronală refuză să înceapă negocierea unui contract ori acord colectiv de muncă, în condițiile în care nu are încheiat un astfel de contract sau acord ori cel anterior a încetat;
- b) dacă angajatorul sau organizația patronală nu acceptă revendicările formulate de angajați;
- c) dacă părțile nu ajung la o înțelegere privind încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor.
Când există premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă, organizațiile sindicale reprezentative sau reprezentanții angajaților, au obligația de a sesiza în scris angajatorul, arătând care sunt revendicările angajaților, motivarea acestora, precum și propunerile de soluționare.
Angajatorul este obligat să primească și să înregistreze sesizarea astfel formulată iar apoi, în termen de 2 zile lucrătoare să răspundă în scris, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.
Doar în acest punct se poate declanșa confllictul colectiv și numai dacă angajatorul nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, salariații nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de angajator/patronat.
Conflictul colectiv de muncă se declanșează numai după înregistrarea prealabilă a acestuia.
Concilierea conflictului de muncă este obligatorie existând organisme oficiale, cu personal specializat care vor încerca să găsească soluții în cursul unor proceduri prevăzute de lege, cu termene mai degrabă scurte.
Dacă în urma derulării procedurii concilierii, care este obligatorie, părțile tot nu au ajuns la un punct de vedere comun, acestea pot decide inițierea unei noi proceduri, respectiv medierea – procedură care nu este însă obligatorie.
Așadar, greva [întreruperea lucrului] este ultimul și cel mai grav mijloc legal pus la îndemâna angajaților în vederea susținerii intereselor acestora iar utilizarea grevei se poate face doar după parcurgerea unor etape premergătoare dacă acestea nu au putut duce la soluționarea conflictului.
Putem concluziona că „greva” de la metrou nu a respectat condițiile legale descrise mai sus, la care se adaugă și încălcarea obligației de a asigura 1/3 din serviciile de transport asigurate în mod obișnuit, deci în realitate nu am fost în prezența unei greve ci în prezența unui act complet ilegal.
Avocat Costi Boncu
www.pbat.ro
cboncu@pbat.ro
