Astăzi: Consumul
Înainte de pandemie, comerțul en detail evolua deja către o societate în care oamenii cumpărau mai mult online și mai puțin în magazine. Cumpărăturile se împărțeau între produse de lux și cele de tip „discount”, cu relativ puține produse de gamă intermediară între aceste două categorii. Până în 2025, tendința nu se va modifica, iar ritmul schimbării va fi mai rapid.
Consumatorii care au fost constrânși de pandemie să comande online au învățat lecția. Să comanzi online va fi și mai la îndemână în anii care vin, iar comerțul online va depăși un sfert din volumul total. Magazinele cu prețuri reduse care oferă produse ieftine, dar de bună calitate, vor fi din ce în ce mai căutate pentru că oamenii vor prefera să stea în fața calculatorului decât să se deplaseze în magazine aglomerate. Se vor limita la ieșiri mai puțin numeroase și mai plăcute.
Reprezentanții așa numitei „generații Z”, cei născuți între 1990-2010, care au devenit consumatorii majoritari, disprețuiesc risipa și sunt tentați să se îmbrace din magazine online (v. explozia site-urilor gen FashionDays). Așa numita „fast fashion”, adică schimbarea frecventă a îmbrăcămintei, funcție de modă, va regresa, oferta de haine tinzând către o valoare ridicată, financiară, dar și în acord cu protejarea mediului. Consumatorii anului 2025 vor forma o majoritate atentă la toate acestea.
Pe de altă parte, marile companii încep să se concentreze pe active imateriale precum brevete, branduri, licențe și softuri ca sursă prioritară de profit. Spre exemplu, Sony a renunțat în ultimii 5 ani la multe active fizice din categoria facilităților de producție, astfel încât, în martie 2020, raportul între veniturile generate de activele corporale și veniturile provenite din active imateriale a devenit 1:1. Activele necorporale, precum jocuri, muzică, filme, au asigurat mai mult decât jumătate din profiturile de exploatare, semn că Sony ar putea merge și mai departe în anii ce vin.
Deplasarea strategică către active necorporale este determinată în bună măsură și de competiția cu China și Coreea de Sud, care dispun de infrastructuri industriale asemănătoare. Și mai semnificativ este faptul că valul digitalizării a pătruns în numeroase sectoare și a determinat apariția unui nou sistem de gestiune care valorizează randamentele ridicate, tendință ce se manifestă la nivel mondial.
Grupul FANGA cum sunt denumiți giganții americani Facebook, Apple, Netflix, Google, Amazon este motorul principal al acestei schimbări care pune accentul pe proprietatea intelectuală și dezvoltarea de soft, în raport cu activele materiale. Totuși, în Germania și Japonia investițiile în active materiale este încă dominantă, datorită industriei auto. Iar la Panasonic, care a investit în capacitățile de acumulatori destinate vehiculelor electrice, raportul active materiale vs. imateriale este 3:1. În Statele Unite și Marea Britanie, investițiile în bunuri necorporale tind să le egaleze pe cele corporale, iar China și India merg în aceeași direcție.
Și în țările cu industrie auto dezvoltată evoluția, chiar dacă mai lentă, este asemănătoare. Doi sunt factorii care acționează în acest sens. Primul este electrificarea vehiculelor, proces care apelează din ce în ce mai mult la tehnologia digitală și Internet. Pe măsură ce vehiculele electrice vor prolifera, ca urmare a reglementărilor de mediu din ce în ce mai stricte în vigoare în lumea întreagă, digitalizarea industriei auto și investițiile în soft se vor accelera. Tesla este un bun exemplu de evoluție rapidă în acest sens: investițiile în tehnologii digitale care ameliorează performanțele vehiculelor electrice, depășesc investițiile în direcția dezvoltărilor de noi materiale. Al doilea factor este proliferarea tehnologiei „avatarului digital”. Ideea este de a construi replici ale oamenilor, vehiculelor și infrastructurilor în spațiul virtual, spațiu unde pot fi realizate numeroase activități economice precum procesarea de date sau dezvoltarea de produse.
Într-o mișcare oarecum neașteptată, giganții tehnologici americani Amazon și Google și-au sporit activele corporale, în principal prin achiziționarea unor companii de logistică. Dar, foarte probabil, este o operațiune care le va permite să integreze lumea reală într-un spațiu virtual prin intermediul „avatarurilor”.
Se poate spune că epoca activelor imateriale a început!
