La data de 24 noiembrie 2022, joi, clubantreprenor.ro a organizat cea de a II-a ediție a conferinței „Noi tehnologii, noi finanțări și noi investiții în sectorul energetic”. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Palatul Camerei de Comerț și Industrie București – Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3, București.
De asemenea, invitații evenimentului au fost:
- George-Sergiu Niculescu, Secretar de stat, Ministerul Energiei
- Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
- Cosmin Marina, Vicepreședinte, Camera de Comerț și Industrie București
- Nicolae Matei, Manager, Departamentul Proiectare, Transelectrica
- Laurențiu Urluescu, Președinte, Asociația Furnizorilor de Energie din România – AFEER
- Claudiu Crețu, Director General, Compania Municipală Termoenergetică București S.A.
- Răzvan Ghenu, Digital Bussines Advisor, ARGGO
- Mioara Iofciulescu, Managing Director, Atlantis România
- Dalia Stoian, project manager al echipei EFdeN VATRA și coordonator al Ghidului Prosumatorului
- Adrian Borotea, Vicepreședinte, RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană)
Prezentare
Sectorul energetic va suferi transformări radicale în următorii 10-15 ani. România își propune înlocuirea unei importante capacități energetice pe bază de surse cu emisii crescute, cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse, pe gaze, energie nucleară și surse regenerabile de energie.
Proiectele de investiții prioritare, necesare pe întreg lanțul sistemului energetic, fie că sunt investiții în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie sau investiții în creșterea capacităților energetice nucleare, investiții în retehnologizarea și modernizarea rețelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid) sau realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine și investiţii în capacităţile de stocare, toate au un aport decisiv la atingerea obiectivelor fundamentale ale României în domeniul energiei și climei, punctând în mod deosebit, asigurarea securității energetice la un preț sustenabil pentru consumatorii interni și conformarea cu cerințele în domeniul schimbărilor climatice.
De unde vor veni fondurile necesare? Planul Național de Redresare și Reziliență; Fondul de Modernizare; Fondul pentru o tranziție justă; Mecanismul Connecting Europe Facility; fonduri europene nerambursabile; împrumuturi; profiturile companiilor; etc.
George-S. Niculescu – Secretar de stat, Ministerul Energiei
”Cred că, prin creșterea investițiilor în energia electrică și producția de gaze naturale, putem să temperăm și să reducem această situație în care prețurile au avut un trend ascendent, iar în această zonă vreau să vă vorbesc despre planurile Ministerului Energiei în domeniul nuclear care sunt foarte ambițioase, acelea fiind implementarea reactoarelor de mici dimensiuni, locație deja selectata, deci deja am făcut pași importanți într-un an de zile pentru implementarea acestei tehnologii” informează acesta.
”De asemenea nu alt anunț important ce privește sectorul nuclear finanțarea din partea US Exim Bank în valoare de 3 mld. de dolari pentru reactoarele 3 și 4, deci în paralel continuăm investițiile și programul nostru nuclear în paralel pentru dezvoltarea unităților de la Cernavodă cât și pentru implementarea tehnologiilor smart mode reactor, cred că reprezintă o soluție pentru tranziția energetică și pentru decarbonarea econoimiei românești” subliniază acesta.
”Continuăm cu investițiile în sectorul regenerabil într-un mod de finanțare fără precedent de la Ministerul Energiei. PNRR este o soluție foarte bună pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă și de asemenea fondul de modernizare, aproximativ 1,2 mld. de euro pe an vor prezenta oportunități pentru finanțarea investițiilor în producția de energie cu emisii scăzute de carbon” adaugă acesta.
Avem o lipsă de capacitate de producție a energiei electrice
Acestea au fost cuvintele unui invitat ce a deschis problema asupra mai multor aspecte deficitare privind economia energetică a României
”Avem o lipsă de capacitate de producție a energiei electrice care ridică zi de zi importul, ceea ce nu este de felicitat Ministerului Energiei, pentru că avem capacități de producție aproape finalizate, aproape 2000 de MW, care sunt la un pas de a fi puse în folosință și de a rezolva problema. Este vorba de diverse hidrocentrale aflate în diferite stadii de execuție și care încă sunt blocate de diverse acțiuni, de diverse organizații, mai mult sau mai puțin cu motive reale”.
Printre alte informații subliniate de acesta s-au numărat și următoarele întrebări:
- Aveți un plan concret în vederea punerii în funcțiune ale acestor capacități?
- Energiile regenerabile: privind PNRR și programul dvs. de investiții propus. Cum doriți dvs. să facem aceste modernizări dacă în aceste programe si PNRR-ul pe care îl lăudam nu avem prevăzute decât fonduri minime?
„Din aproximativ perioada 2012-2015 s-a instalat o adevărată secetă în ceea ce înseamnă capacități noi de producție, ultimele au fost puse în funcțiune, stimulate de legea 220 din anul 2008 și am văzut atunci importante cantități de energie regenerabilă care au fost instalate în România. De atunci până acum nu sunt mari puteri instalate, puse nou în funcțiune deoarece nu au fost stimulați investitorii, iar mediul legislativ nu a fost propice pentru astfel de investiții, desele modificări legislative au făcut să stingă apetitul de investiții, dat docmai prin fondurile pe care le punem la dispoziție, exemplu din PNRR: avem 457 milioane euro col de proiecte încheiat pe 27 mai 2022 în care vrem să finanțăm peste 950 MW de energie regenrabilă, vânt și fotovoltaic, încercăm să compensăm ultima perioadă, să venim cu fonduri, să le alocăm„ a susținut acesta.
Spre finalul conferinței, Cosmin Marina, Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie București preia cuvântul, adăugând aspecte favorabile conexiunii dintre domeniul afacerilor și cel al autorităților.
„Profit de această ocazie pentru a vă aduce la cunoștință rolul Camerei de Comerț față de mediul de afaceri. Camera de Comerț prin atribuțiile legale pe care le are este un liant între mediul de afaceri și autoritățile centrale și locale, acțiune reversibilă, bilaterală astfel încât deciziile luate de autorități să fie cât mai ușor puse în practică” a scos în evidență acesta.
Mioara Iofciulescu, Managing Director, Atlantis România
”Am venit aici ca să prezint perspectiva investitorilor care doresc să dezvolte proiecte în energie, să le implementeze și să le opereze, nu doar să le aibă pe hârtie, deoarece am văzut că se discută de sute de MW, A.T.R.-uri etc. însă vă spun cu toată responsabilitatea că aceste cifre și aceste capacități, în proporție de 60% NU vor fi construite” subliniază aceasta ferm.
”Toate aceste mecanisme legislative încarcă sistemul foarte mult. Noi am depus cererea pentru obținerea A.T.R.-ului în februarie a anului acesta. Suntem în noiembrie și încă nu avem acest A.T.R., deci altfel spus, în contextul acestor împrejurimi discutăm de ani de zile în care acest proces de autorizare se derulează și nu este normal ca într-o țară care aparține U.E. în care spunem că susținem investițiile, noi capacități”
Este de subliniat faptul că proiectele cu componentă electrică la care Atlantis România lucrează în prezent sunt:
Parc fotovoltaic în județul Prahova, cu o capacitate de producție de 42 MW/h, care se va construi pe o suprafață de circa 49 hectare de teren aflat în proprietatea noastră. Valoarea estimata a proiectului este de 48 de milioane Euro, în cazul în care va fi inclusa și soluția de stocare a energiei produse.
Solar Villas, dezvoltare imobiliara mixta, cu 28 de vile și 2 spatii comerciale de 1000 mp, care va fi construita la Moara Vlasiei, jud. Ilfov. Proiectul Solar Villas a primit premiul „Best New Concept” la Romanian Property Awards 2022, pentru faptul ca toate unitățile sunt proiectate sa fie independente energetic, prin instalarea de panouri Fotovoltaice cu o capacitate de 10kW putere instalată la fiecare casa si pompe de căldură care sa asigure încălzirea/răcirea spatiilor, fiind astfel eliminat consumul de gaze naturale.
Iar prin reducerea arderii de gaze se reduce inclusiv amprenta de carbon și se generează un mediu mai curat, nepoluat, sustenabil. Valoarea acestui proiect este de circa 6 milioane de Euro.
Povești citim cu toții
Acestea sunt cuvintele Mioarei Iofciulescu la adresa celorlalți participanți la cu privire la subiectul dat.
”Povești citim cu toții, eu nu voi pleca de aici cu bucuria că am aflat că fondul de modernizare va avea o valoare de 1,2 miliarde de euro. Pentru mine este egal cu zero atâta timp cât acest fond nu este pus în aplicare. Primul cod din PNRR a început martie, suntem în noiembrie și nu există nici măcar o perspectivă a vrunei aprobări sau a vreunei analize pe dosarele depuse. Așteptăm al doilea col care era prevăzut în această toamnă… a venit iarna, deci clar nu se va mai întâmpla. Deci să discutăm și să ascultăm aceleași povești puse pe hârtie și aceleași planuri care nu se concretizează, vorbim de fonduri de la U.E. pentru perioada 2020-2027, suntem în 2022 și noi încă nu implementăm nimic” a mai adăugat aceasta.
”Iarăși, din ce s-a spus mai devreme, faptul că aceste proiecte și aceste investiții noi în surse regenerabile s-ar putea face și fără susținerea financiară din partea autorităților statului și al U.E. vă spun cu toată responsabilitatea că nu este adevărat. Nu s-ar putea face, în condițiile în care investitorii trebuie să investească 6 milioane de euro în capacitate de stocare, în baterii a căror distrugere dupa terminarea ciclului de viață este foarte poluantă și costă foarte mult. Să investești 6 milioane de euro în niște baterii a căror durată de viață este de 5 ani, asta înseamnă mai mult de 1 milion de euro pe an investiție, deci înseamnă că ”rolul meu” este sub 0, deci return-ul investment într-o asemenea capacitate pentru mine este total neprofitabilă și cu toate acestea trebuie s-o fac, ca să obțin punctaj, conform grilei din PNRR”.
”Sunt o grămadă de anomalii în toate aceste proceduri și toate aceste procese, sunt de acord că discutăm despre o industrie care nu este ușoară și nu este tocmai facil de implementat proiecte, însă nu există această susținere despre care se discută, există doar la nivel teoretic, în practică sunt o grămadă de piedici, numeroase întârzieri și practic, cumva… cred că nu se dorește în realitate ca aceste capacități să se construiască, probabil că asta justifică și numărul mare de A.T.R.-uri trimise care nu se pun în aplicare” este concluzia acesteia.
