14 Februarie 2023 – Confederația Patronală Concordia, în parteneriat cu KPMG în România,
a lansat studiul Analiza Pieței Muncii în România, parte a efortului de înțelegere a
configurației pieței muncii în contextul post-pandemie din perspectiva resurselor de muncă
și a cererii.
Radiografia realizată de KPMG pentru Concordia confirmă ce simțim la firul ierbii, în mediul
de afaceri, despre piața muncii, de câțiva ani buni: se adâncește dublul deficit, cantitativ și
calitativ. Chiar și când avem medii ce pot asigura un anumit confort, pentru unii indicatori,
cu privire la dimensiunea unor probleme la nivel național, în spatele lor, în multe situații se
ascund importante discrepanțe teritoriale, pe grupe de vârstă, etc.
Studiul poate fi consultat aici
„Credem că pentru politici publice eficace avem nevoie să știm de la ce date pornim, cu
atât mai mult în contextul post-pandemie. Datele sunt îngrijorătoare, întrucât avem peste
2 milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al României, pentru a integra
aceste 2 milioane de persoane pe piața muncii? Fără forță de muncă, în acest ritm, advers
pe toate planurile, România își va atinge repede limita creșterii economice.”, a declarat
Radu Burnete, Director Executiv al Confederației Patronale Concordia.
„Studiul nostru arată că suntem pe un trend demografic descendent, care va continua și în
viitor, având în vedere că evoluțiile prognozate pentru populația României indică tendințe
constante de scădere până în 2100. Ceea ce înseamnă că, în condițiile menținerii actualelor
tendințe, rata de înlocuire a ieșirilor din categoria populației cu vârstă de muncă prin intrări
noi este și ea în scădere accentuată pe termen mediu și lung. O altă observație pe care o
consider importantă este aceea că există o tendință de scădere a populației în vârstă aptă
de muncă, un alt semnal important pentru angajatori. În concluzie, devine din ce în ce
mai importantă implicarea tuturor actorilor din piața muncii – companii, autorități,
parteneri sociali, pentru a putea aborda coerent problemele cu care se confruntă piața
muncii, mai ales în contextul unei economii digitale către care tindem.” menționează
Mădălina Racoviţan, Partner KPMG România
Analiza urmărește o serie de indicatori esențiali privind piața muncii la nivel național și în
profil teritorial, grupați în jurul unor arii tematice precum:
• Tendințe demografice cu impact in piața muncii
• Oferta și cererea de forță de muncă
• Prezentarea unor repere privind deficitul de forță de muncă
• Prezentarea unor repere privind salarizarea în România.
EXTRAS DIN STUDIUL PRIVIND PIAȚA MUNCII ÎN ROMÂNIA
• Chiar și când avem medii ce pot asigura un anumit confort, pentru unii indicatori, cu
privire la dimensiunea unor probleme la nivel național, în spatele lor, în multe situații
se ascund importante discrepanțe teritoriale, pe grupe de vârstă, etc.
• Doar 500 de mii de șomeri, dar de 4 ori mai multe persoane inactive care nu
sunt elevi și pensionari – peste 2 milioane. Numărul de persoane aflate în
întreținerea altor persoane sau a statului, sau care se întrețin din alte venituri (chirii,
dobânzi, etc.), precum și cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de
2,412,290 persoane, adică aproximativ 21,9% din totalul populației inactive din
România.
• Deși rata de emigrare a stagnat în contextul pandemiei, atât numărul cât și nivelul
de calificare al imigranților nu reușește să acopere scăderea prin emigrare, soldul
migrației internaționale în anul 2021, fiind negativ (-16,100 persoane). Cum știm că
nu sunt doar salariile cauza plecărilor? În topul regiunilor de origine a emigranților
definitivi sunt din regiunile cu cele mai mari salarii din România. În același timp, cei
aproximativ 240.000 de lucrători din afara UE veniți în România în perioada
2017-2022 ar putea popula un oraș de dimensiunea Ploieștiului, însă cu o
populație eminamente necalificată sau slab calificată. Și aceștia sunt mulți pe hârtie,
pentru că nu toți rămân aici.
• Piața forței de muncă rămâne inflexibilă – doar 3% dintre contractele de
muncă sunt cu timp parțial și regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat
flexibilizarea. Pe de-o parte acest lucru înseamnă mai multă stabilitate pentru cei
cu contract de muncă full time, pe de alta, din rândul populației inactive (unde sunt
mai multe femei), a șomerilor, a pensionarilor, a tinerilor NEETs care poate nu știu
de ce anume să se apuce, putem integra mai mult sub formule mai flexibile, fie că
vorbim de alte contracte de muncă atipice nereglementate în România. Totodată,
avem o tendință de creștere pentru self-employed – pentru care, spre deosebire de
angajații cu normă parțială, trebuie sa începem să ne gândim ce mecanisme de
protecție socială implementăm.
• Crește ponderea populației cu nivel mediu de educație (față de anul 2011, de
la 37.1% la 43.5% în 2021) și a populației cu nivel superior (de la 12.9% în 2011 la
16,0% în 2021) , dar pierdem 30% dintre ei la angajare. Rata de angajare în
grupa de vârstă 20 – 34 de ani care au absolvit cu 1-3 ani înainte (%) este de doar
70%, a treia cea mai scăzută din UE.
• În același timp, evoluția ratei supra-calificării relevă o tendință de creștere a
proporției lucrătorilor cu studii superioare ocupați în locuri de muncă ce nu necesită
un grad de educație de nivel terțiar (2012-2020). Școala îi pregătește doar în teorie,
practica îi aduce un nivel mai jos.
• Cel mai bine plătit angajat din România este bărbat, lucrează într-o
companie privată cu capital străin din sectorul ITC. La polul opus, se află un
salariat din HoReCa din Teleorman.
• Companiile private, cu capital străin, oferă cele mai competitive salarii din economie.
Cele mai ridicate valori ale câștigului salarial mediu lunar se înregistrează în
companiile majoritar private și în companiile cu proprietate integral străină, fiind în
medie cu 47%, respectiv 35% mai mari decât media la nivel național.
• Sectorul ITC a înregistrat cele mai mari creșteri de cost cu forța de muncă:
11.208 RON/lună, cu 93,2% mai mare față de costul mediu lunar pe economie
(2021).
• La nivel regional, un salariat câștigă, în medie, cu 40% mai mult față de media
națională dacă este angajat în regiunea București-Ilfov. Cel mai scăzut nivel salariat
s-a înregistrat în Teleorman, cu 24.5% mai puțin decât câștigul mediu de la nivel
național.
• Pentru a fi absorbite, creșterile de costuri cu forța de muncă ar trebui însoțite, cel
puțin parțial, de creșterea productivității. Deși cu o creștere accentuată în medie, sub
lupă, creșterea productivității este concentrată într-un singur sector –
tranzacții imobiliare. Productivitatea muncii din România nu ține, în fapt, pasul cu
creșterea costului pe muncă. În același timp, impozitarea muncii rămâne a treia cea
mai mare din UE. O investiție profitabilă a acestor contribuții peste medie ar fi un
sistem de educație care să scoată absolvenții angajabili, ar fi un câștig pentru toată
lumea.
• Fără forță de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România își va
atinge repede limita creșterii economice. În timp ce automatizarea/digitalizarea
va umple unele goluri, se vor crea alte goluri pentru cerere de noi specializări. La fel
cum se vor crea goluri tot mai mari în sistemele de asigurări sociale.
• Dezideratul ar fi să nu avem niciun absolvent fără experiență practică
efectuată în primul an după absolvire, iar asta va însemna inclusiv o reașezare
regională și contracte de muncă mai flexibile.
• Avem nevoie (și) de lucrători din afara UE, resursele interne raportate la
emigrația care va continua nemijlocit, nu vor putea compensa deficitul
actual. Pe lângă simplificarea și digitalizarea proceselor pentru încadrarea lor în
muncă în România, avem nevoie și de lucrători străini calificați.
Politici și măsuri relevante pot fi conturate doar dacă vom completa această radiografie cu o
mai mare granularitate și o componentă calitativă. Nu putem spera la o creștere economică
solidă pe termen mediu fără o dezbatere consistentă despre cum creștem productivitatea
muncii și cum impozităm munca.
***
Confederația Patronală Concordia (CPC) este confederație patronală reprezentativă pentru
mediul de afaceri, reunind 16 industrii cheie pentru economia românească, peste 2200 de
companii cu peste 330.000 de angajați, care au o contribuție totală de 26% din PIB.
Concordia este singura organizație parte a BusinessEurope , a Organizației Internaționale a
Angajatorilor (IOE) și al Business at OECD (BIAC) și partener legitim în toate dezbaterile
publice de la nivelul Guvernului, al Parlamentului și ale structurilor de decizie din teritoriu.
Mai multe detalii despre CPC pe website: www.concordia.ro
