Marți, 8 iunie 2021, ora 10:00 la sediul CNIPMMR, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a organizat o conferinţă de presă.
În cadrul conferinţei s-au abordat următoarele subiecte:
- Analiza CNIPMMR cu privire la susținerea IMM-urilor din PNRR
Prezentată de: Florin Jianu, președinte CNIPMMR
- Turismul prin prisma PNRR
Prezentată de: Dragoș Anastasiu, coordonator CDR
- Situația firmelor din România în primele luni ale anului 2021
Prezentată de: Sterică Fudulea, Secretar-General CNIPMMR
- Constituirea “Patronatului Național al Operatorilor din Sport”- obiectivele mediului de afaceri în domeniul sportiv
Prezentată de: Virgil Stănescu, președinte PNOS
În cadrul acestei conferințe Florin Jianu, președinte CNIPMMR, a arătat următoarele:
Niciuna dintre propunerile partenerilor sociali, patronatelor, sindicatelor care au participat și au trimis fise de proiecte nu a fost preluată în cadrul PNRR.
Prin PNRR sunt sprijinite startup-urile, în timp ce prin POR sunt sprijinite în principal IMM-urile. Din analiza măsurătorilor rezultă că doar 69 de startup-uri vor fi finanțate, un număr nejustificat de mic raportat la sprijinul acordat de Comisia Europeană prin acest proiect.
PNRR a propus o reformă pentru 3246 de firme, în timp ce Consiliului Național al IMM-urilor a propus o reformă de 180.000 de IMM-uri. Reforma propusă de CNIPMMR împărțindu-se în aproximativ 100.000 de IMM-uri pentru procesul de digitalizare, bugetul total nedepașind 500 milioane de euro, însemnând vouchere de digitalizare oferite pe scară largă IMM-urilor din România.
În cadrul Schemei de minimis și schemei de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor ar fi recomandat să se prevadă şi acordarea unor vouchere în valoare unitară de 5000 euro, cu ajutorul cărora 100.000 de IMM-uri să poată să-şi digitalizeze activitatea, astfel: să-si creeze un site de prezentare, să-şi achiziţioneze o semnătură electronică, să-şi achiziţioneze o aplicaţie utilă pentru implementarea telemuncii, să achiziţioneze echipamente hardware.
Programul „Romania Tech Nation” avea ca scop sustinerea a cel putin 20.000 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judet, plus București, cu câte 40.000 euro/start-up.
Prin program se urmărea:
– Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;
– Resurse umane calificate şi cu competente în tehnologia informației;
– Susținerea inițiativelor antreprenoriale;
– Digitalizarea mediului de afaceri;
Prin programul “EQUITY” se propunea crearea unui fond de investiții de tip capital de risc prin care să se asigure accesul la lichidități a IMM-urilor, respectiv a 10.000 IMM-uri inovative, start-up-uri și scale-up-uri cu o sumă investită de maxim 200.000 euro.
Prin program se urmărea:
– Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;
– Susținerea inițiativelor antreprenoriale;
– Creșterea numărului de IMM-uri capitalizate și bancabile;
– Creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech;
– Creșterea internaționalizării IMM-urilor;
– Reducerea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă.
Prin „IMM RESTART ROMÂNIA” se intenţiona susţinerea IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19, urmând să fie acoperite costurile de finanțare și garantare (granturi pentru acoperirea comisioanelor de administrare și risc și a dobânzilor pe o perioadă de 8 luni, grant direct reprezentand 10% din valoarea creditului), precum și costurile cu asistența tehnică acordată aplicanților. Prin acest program se dorea susţinerea a 50.000 de IMM-uri, cu o valoare medie de 30.000 euro/finantare.
Concluziile ce au rezultat din analiza PNRR:
Valoarea totală a măsurilor de dezvoltare/susţinere a sectorului IMM-urilor se situează sub nevoia reală de finanţare a acestora. Prin însumarea finanţărilor prevăzute în PNRR pentru mediul de afaceri (nu exclusiv pentru IMM-uri), rezultă o sumă aproximativ 1,3 mld. euro spre deosebire de 5,1 mld. euro care, conform studiului PWc invocat de către autorităţi în PNRR la pag. 582, reprezintă valoarea reală necesară a fi direcţionată către IMM-uri.
Din analiza cheltuielilor finanţate prin PNRR rezultă că 22% din valoarea totală prevăzută pentru mediul de afaceri (1,3 mld.euro), respectiv aproximativ 286 mil. euro vor reprezenta costuri cu comisioanele şi cheltuielile de administrare ale unor entităţi terţe.
Multe dintre măsurile care au ca scop finanţarea IMM-urilor nu prevăd clar câte dintre acestea vor beneficia de sprijin. Totodată nu se prezintă procentual câte IMM-uri vor fi susţinute la nivel naţional. Din analiza realizată rezultă că doar 0,04% din totalul IMM-urilor din Romania, vor putea beneficia de o formă de finanţare prevăzută în PNRR.
Susţinerea atât a cheltuielilor cu consultanţa externă cât şi a cheltuielilor cu personalul specializat din sistemul bugetar nu arată decât o administrare defectuoasă a fondurilor publice. Suma totală identificată în PNRR care urmează să acopere servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică este de cel puţin 174,26 mil. Euro.
Totodată, în cadrul schemelor de finanţare a mediului de afaceri sunt menţionate costuri cu consultanţi externi, fără a se menţiona sumele exacte.
Instrumentul financiar denumit „Garanţie de portofoliu” concurează programul „IMM Invest”, care este un program național ce și-a dovedit eficienţa până la acest moment şi care nu implică din partea statului român suportarea de costuri cu comisioanele.
Dragoș Anastasiu a declarat că turismul ar trebui să fie unul dintre pilonii principali de dezvoltare al României. Turismul se regăsește în planul de Reziliență si Redresare sumar, sumele alocate pentru turism și cultură fiind de 200 de milioane în loc de 400 de milioane, suma propusă inițial.
În acest plan turismul și cultura sunt prezentate împreună, unul dintre motivele pentru care turismul este atât de slab reprezentat este acela că nu s-ar afla pe lista recomandărilor de țară ale UE. Un alt lucru important este promovarea imaginii României prin intermediul organizațiilor de management al destinației la nivel internațional.
Coordonatorul CDR a făcut o remarcă în ceea ce privește reformele și investițiile PNRR, și anume că „ele nu pot fi făcute fără oameni, reforma mentalității lipsind” din PNRR. Reforma mentalității stă ca fundament pentru ca toate celelalte reforme să poată fi îndeplinite. Mentalitatea înseamnă atât zona antreprenorială cât și zona bugetară, reforma profesionalizării României fiind necesară la toate nivelurile. Cea mai mare investiție financiară ar trebui să fie îndreptată către oameni, pentru ca aceștia să poată dezvolta activități cât mai diverse, spune Dragoș Anastasiu.
Acesta face încă o remarcă cu privire la nevoia stringentă de resurse umane în domeniul turistic, problemă existentă și înainte de pandemie.
Domnul Florin Jianu a revenit asupra obiectivelor PNRR, aceștia dorind ca din 200 de milioane investite în turism și cultură să atragă 15 milioane de turiști anual, din care 4 milioane turiști străini. În ceea ce privește „reforma mentalității”, președintele CNIPMMR dă exemplu PNRR-ul Germaniei cu privire la reforma digitalizării educației. Beneficiile salariale ale profesorilor cresc odată cu implicarea elementelor digitale în procesul de învățământ.
Mai mult decât atât, acesta aduce la cunoștință că planul de Reziliență și Redresare al altor țări pentru susținerea turismului este la un nivel mult mai înalt, de exemplu, Italia, deține un capitol intitulat „Tourism 4.0” ce semnifică dorința de digitalizare a sectorului turistic. În ceea ce privește resursa umană, în scurt timp ne vom confrunta cu un deficit al forței de muncă. Demararea mai rapidă a planurilor de Reziliență și Redresare din celelalte țări vor avea două consecințe: migrarea forței de muncă din țara noastră către alte țări și dezvoltarea economiei celorlalte țări față de economia noastră, declară domul Florin Jianu.
Planurile PNRR-ului român nu sunt centrate pe dezvoltarea strategică a economiei pentru a deveni mai independenți, spune acesta.
