Început de săptămână cu noutăți importante în domeniul fondurilor europene:
- România trimite la 31 mai prima cerere de plată pentru PNRR, în cuantum de aproximativ 3 miliarde de euro.
- Devin operaționale structurile de personal necesare gestionării concomitente a Programelor Operaționale 2014-2020, inițierii celor aferente perioadei de programare 2020-2027 și cele prevăzute în PNRR. Salariile sunt acoperite în mare parte din fonduri europene, cu o presiune redusă asupra bugetului de stat.
- A fost aprobată în ședința de Guvern metodologia privind întocmirea actelor adiționale la contractele de achiziție a materialelor de construcție care ajută peste 7.000 de proiecte.
Reorganizarea MIPE are loc în contextul operaționalizării structurilor de implementare PNRR, cât și a pregătirii structurilor de gestionare a viitoarelor programe operaționale aferente perioadei de programare 2021-2027. Se vor crea structuri asumate prin PNRR, cu o creștere medie de doar 9 funcționari în structurile de suport.
În contextul suprapunerii perioadelor de programare 2014-2020 și 2020-2027, precum și a funcțiilor sistemului de management și control al mecanismului de redresare și reziliență, respectiv a activităților de implementare specifică a propriilor ținte prevăzute în PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național PNRR, își adaptează flexibil structura de personal pentru a putea răspunde acestor provocări.
„În plină criză a prețurilor la energie și a provocărilor de la granițe, România trebuie să investească aproximativ 96 de miliarde de euro, de trei ori mai mult decât în precedenta perioadă de programare. O șansă istorică pe care nu putem să o ratăm! Adaptarea structurii de personal, care ar fi putut fi implementată treptat până acum, înseamnă nu doar operaționalizarea obiectivelor asumate instituțional în 2021, ci și asigurarea continuității autorităților de management. Care, conform unui audit intern, deja funcționează cu o încărcare de 100% a personalului existent, ceea ce duce la întârzieri în implementarea proiectelor inițiate de beneficiarii finanțărilor europene”, explică ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Reorganizarea presupune majorarea treptată a numărului de posturi aferente Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cu 557 de posturi, din care 130 destinate Mecanismului de Redresare si Reziliență și 427 de posturi finanțate integral din fonduri externe nerambursabile.
Astfel, Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem va înregistra o reducere de personal de aproximativ -11%, odată cu finalizarea negocierilor purtate cu Comisia Europeană pentru Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale 2020-2027, în timp ce structura pentru implementarea PNRR, nou înființată, are prevăzute 66 de posturi. În total, cele două structuri dedicate PNRR (coordonare națională și implementare reforme și investiții proprii) totalizează aproximativ 130 de specialiști pe perioada de derulare a Planului Național de Redresare și Reziliență, până în 2026.
De asemenea, pentru a fi evitate inevitabilele întârzieri care pot fi generate prin crearea și acreditarea unor noi Autorități de Management aferente Programelor Operaționale 2021-2027, a fost luată decizia strategică de a derula aceste activități în cadrul actualelor structuri, în paralel cu derularea implementarea proiectelor aflate în derulare, aferente perioadei 2014-2022. Astfel, AM POCU, preluând și activitatea Programului Operațional Educație, are o creștere a structurii de 68%, până la 194 de experți.
În acest context, structurile orizontale de suport ale Ministerului, precum activitățile economice, achiziții sau juridic, înregistrează o creștere medie de numai câte nouă persoane.
România trimite la 31 mai prima cerere de plată pentru PNRR
Tot luni, 23 mai, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat în cadrul „Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR” că România va transmite prima cerere de plată pentru decontarea banilor alocați pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în data de 31 mai 2022.
Cererea de plată, analizată cu reprezentanții Comisiei Europene la Bruxelles în perioada 10-12 mai, include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât și sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.
„PNRR, respectiv Mecanismul de Redresare și Reziliență aduce oportunități probabil unice pentru România, tocmai de aceea la nivelul MIPE facem eforturi uriașe pentru a ne asigura că nu întâmpinăm blocaje în procesul de implementare. Subliniez că această cerere este condiționată de îndeplinirea integrală a celor 21 jaloane și ținte aferente trimestrului IV din 2021”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022. În total, țara noastră beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.
Guvernul aprobă metodologia privind întocmirea actelor adiţionale la contractele de achiziţie, prevăzute în Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii
Crizele care afectează România post-pandemică, respectiv liberalizarea prețului la energie, carburanți și criza generată de invazia Federației Ruse asupra Ucrainei au afectat mediul economic, generând costuri suplimentare și întârzieri semnificative în lanțul de aprovizionare. Drept răspuns, Guvernul României a adoptat OUG 64/2022, în urma unui proces de consultare și acord din partea Executivului european. Astăzi a fost aprobată metodologia privind întocmirea actelor adiţionale la contractele de achiziție prevăzute în respectiva OUG.
Măsura de ajustare a prețurilor, parte a programului „Sprijin pentru România”, ajută peste 7.000 de proiecte care beneficiază de mecanismele stabilite prin care sunt decontate din fonduri europene valorile rezultate din creșterea prețurilor.
Astfel, se acordă cea de-a doua tranşă, din fonduri externe nerambursabile, în valoare totală de 3,5 miliarde lei, din pachetul de aproximativ 5,2 miliarde lei dedicat pentru compensarea creșterii prețurilor la materialele de construcții. Adoptarea actului normativ va avea un impact între 0,7 și 1,2 miliarde euro, care sprijină deblocarea șantierelor și, implicit, deblocarea economiei naționale.
