Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, a participat la lucrările Consiliului Informal de Mediu, care a debutat ieri în Amiens, Franța. Evenimentul a reunit miniștrii mediului din Uniunea Europeană și a fost organizat sub egida Președinției franceze a Consiliului UE. Din delegația României a făcut parte și secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu.
Temele abordate în cadrul reuniunii au vizat tranziția spre o agricultură ecologică, implementarea Strategiei UE privind chimicalele, dar și intervenții pe tema produselor importate asociate defrișărilor.
De asemenea, delegația României a luat parte și la o sesiune comună cu miniștrii energiei din Statele membre, în cadrul căreia au fost dezbătute subiecte precum: o tranziție justă în atingerea obiectivelor de schimbări climatice, pădurile și lemnul în politicile de mediu, schimbări climatice și energie.
Legat de tranziția spre o agricultură ecologică, respectiv coerența europeană și armonizarea pentru produsele de protecție a plantelor, ministrul mediului din România a punctat: „Una dintre măsurile prioritare din cadrul Planului național de acțiune privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor fitosanitare pe teritoriul României este promovarea bunelor practici agricole. Această măsură are, de asemenea, rolul de a proteja biodiversitatea și de a conserva habitatele, având un rol decisiv în atingerea obiectivului propus la nivel european în cadrul strategiei „Farm to Fork”. În acest sens, considerăm că un cadru juridic mai strict ar putea răspunde nevoilor de protecție a mediului și a sănătății umane”.
În ceea ce privește implementarea Strategiei UE privind chimicalele pentru durabilitate, România și-a exprimat angajamentul de a contribui la un mediu fără substanțe toxice, astfel încât produsele chimice să fie produse și utilizate pentru a-și maximiza productivitatea, evitând însă daunele aduse planetei și generațiilor actuale și viitoare. „Vom sprijini pe deplin președinția franceză în toate grupurile de lucru, precum și în viitoarele negocieri internaționale, în vederea realizării unui mediu fără substanțe toxice, ca parte a ambiției Comisiei privind poluarea zero pentru aer, apă și sol și promovarea tranziției ecologice a sectorului chimic”, a declarat ministrul Barna Tánczos.
Pe tema produselor importate asociate defrișărilor, ministrul Barna Tánczos a amintit de noua versiune de monitorizare a trasabilității lemnului, SUMAL 2.0, pusă în practică la începutul anului trecut, care contribuie la descurajarea tăierilor ilegale și aduce beneficii multiple sectorului forestier. Secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu a completat: „Europa și europenii trebuie să fie conștienți de impactul pe care consumul anumitor produse îl are asupra pădurilor Planetei, în special asupra celor din zonele tropicale. Soia, carnea de vită, uleiul de palmier sunt câteva dintre produsele care contribuie semnificativ la pierderea celor mai complexe ecosisteme forestiere pe care le mai avem. Europa are o responsabilitate imensă în reducerea impactului negativ asupra acestor ecosisteme. Acest Regulament este un instrument puternic care va contribui semnificativ la curățarea lanțurilor de aprovizionare de produse cu risc de defrișare, iar România se alătura acestui demers”.
În cadrul sesiunii comune cu miniștrii energiei, care a avut ca temă tranziția justă în atingerea obiectivelor de schimbări climatice, ministrul Barna Tánczos și-a exprimat convingerea potrivit căreia costurile de tranziție trebuie să fie accesibile și contrabalansate de oportunități, pentru a nu pierde încrederea cetățenilor și a întreprinderilor:”trebuie să continuăm identificarea măsurilor adecvate pentru a preveni accentuarea sărăciei energetice și a mobilității, pentru a preveni scurgerile de carbon și pentru a evita ca piața carbonului să devină volatilă. Acest deziderat trebuie să meargă în paralel cu crearea de locuri de muncă verzi și promovarea echitabilă a tranziției ecologice”.
Ministrul mediului a punctat, în cadrul sesiunii comune cu miniștrii energiei din statele membre, în care s-a adus în discuție problematica pădurilor și a lemnului în politicile de mediu: „Capacitatea lemnului recoltat de a sechestra carbonul are o importanță semnificativă în atenuarea schimbărilor climatice și în realizarea unei economii cu emisii zero. Cu toate acestea, este important să ținem cont de specificul local și național al fiecărui stat. Aplicarea principiului utilizării în cascadă fără a ține seama în mod corespunzător de circumstanțele naționale poate exercita o presiune suplimentară asupra pădurilor și poate avea ca rezultat o utilizare preponderent industrială a resurselor de lemn, cu un impact negativ semnificativ asupra aprovizionării pentru alte utilizări. În România, aproximativ 3 milioane de case depind de lemnul de foc. În aceste condiții, lemnul utilizat pentru încălzirea locuințelor din zonele rurale, precum și pentru practicile tradiționale locale, ar trebui să beneficieze de o derogare de la acest principiu”.
