Studiul publicat de European Investment Bank: “EIB INVESTMENT SURVEY 2022 – Romania Overview”, arată că:
“Nu există semne imediate ale unui deficit de investiții în România, o majoritate clară a firmelor românești (69%) cred că au investit suma corectă în ultimii trei ani, iar un sfert (25%) spun că au investit prea puțin; proporție care depășește media actuală a UE (14%)”
O concluzie care ne conduce către idea că, în mediul de afaceri, nevoia de finanțare a investițiilor este satisfăcută; majoritatea companiilor au identificat sursele de finanțare pentru realizarea investițiilor.
Întrebarea este, și pentru aceste companii, dacă mixul surselor de finanțare utilizate în present este optim în raport cu obiectivele de business.
Ce ne spune EIBIS 2022 despre sursele de finanțare a investițiilor utilizate de firmele românești?
„- Ca și în EIBIS 2021 (69%), sursele interne sunt utilizate pentru finanțarea investițiilor în prezent în marea majoritate a firmelor românești (65%).
– IMM-urile își finanțează puțin mai mult din investiții prin intermediul surselor interne decât firmele mari (71% față de respectiv 61%). Firmele mari și-au finanțat mai mult investiții decât IMM-urile prin surse externe (35% față de 27%)
– Două treimi dintre firmele românești (67%) care folosesc finanțare externă au primit finanțare bancară, 36% obțînând acest lucru în termeni preferențiali. Comparativ cu media UE, au fost sprijinite substanțial mai puține firme românești de către o bancă la obținerea de finanțare externă (67% față de 82%).
– Comparativ cu media UE (21%), mai multe firme românesti au primit finanțare externă sub formă de granturi (40%).”
Dar nevoia de finanțare a companiilor nu se rezumă doar la realizarea investițiilor. Se întâmplă ca o dezvoltare a afacerii să reclame un necesar de capital de lucru, finanțarea chetuielilor de personal pentru dezvoltarea echipelor de vânzări, de exemplu, sau a echipei care lucrează în realizarea producelor sau serviciilor ori a altor cheltuieli curente.
Care sunt sursele de finanțare utilizate de antreprenori pentru dezvoltarea și susținerea afacerilor?
Trimite opinia ta până la data de 30 mai și află care sunt cele mai preferate surse de finanțare ale respondenților – Link
Completează formularul de mai jos.
Pare că cele mai utilizate surse de finanțare sunt sursele proprii; împrumuturile – fie ele credite bancare, produse de finanțare puse pe piață de IFN-uri (leasing, factoring, altele), împrumuturi personale de la asociați, prieteni sau familie; fondurile nerambursabile.
Formele și variantele de finanțare a societăților comerciale s-au diversificat foarte mult.
Există variante de finanțare care au potențial de creștere și care nu sunt încă utilizate de antreprenorii romani la nivelul posibilităților.
Încercam acum să creionăm un tablou al surselor de finanțare cu identificarea avantajelor și a punctelor slabe ale fiecărei variante, așa cum sunt percepute de IMM-urile românești.
Fară pretenția unui studiu riguros, exhaustiv, încercam să punem în dezbatere subiectul surselor de finanțare pentru IMM-urile din România, cu speranța că vom reuși să contribuim la un plus de claritate pe acest subiect.
Când vorbim despre finanțarea societăților comerciale, putem lua în considerare:
– sursele proprii de finanțare a activității;
– creditele bancare;
– alte tipuri de împrumuturi;
– leasing;
– factoring;
– atragerea de capital: business angel (investor), venture capital, private equity, piața de capital;
– împrumuturi din piața de capital – emiterea de obligațiuni;
– fonduri nerambursabile;
– crowdfunding;
– tokenizare;
Nu intram acum într-o analiză detaliată, dar putem observa câteva aspecte.
Despre tokenizare – care este un proces de conversie a unui activ negociabil care este rulat într-o rețea blockchain – putem spune că, atunci când se referă la acțiuni emise de o societate comercială, este defapt o varietate, o formă de atragere a surselor de finanțare prin capital.
Începând cu 30 iulie 2022 a intrat în viguare Legea nr. 244/2022 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă pentru afaceri, care reglementează ceea ce este cunoscut ca „crowdfunding”.
Conform startupcafe.ro, “Finanțarea participativă (crowdfunding) reprezintă un tip de activitate în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă, fără a-și asuma el însuși riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului, pentru a pune în legătură sau pentru a facilita punerea în legătură a potențialilor investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanțare.
O astfel de finanțare ar putea consta în împrumuturi, achiziționarea de valori mobiliare sau alte instrumente admise în scopul finanțării participative.”
Și în acest caz, obsevam că finanțarea participativă este defapt o formă de a atrage împrumuturi ori de a atrage capital.
