Toamna anului 2021 a debutat cu numeroase evenimente, inclusiv o criză politică în plină desfășurare, cu consecințe grave asupra bunăstării și încrederii populației. În toată acest situație volatilă, transportatorii români se regăsesc într-o situație foarte delicată, asta după ce statul român le-a transmis un set de măsuri care, dacă ar intra în vigoare, le-ar încurca activitatea până la punctul de a fi sistată. Așa stând lucrurile, transportatorii români amenință cu un miting de amploare la jumătatea lunii septembrie. Pentru a afla mai multe despre acest subiect, am stat de vorbă cu Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), care a făcut o serie de declarații în exclusivitate pentru Revista Patronatului Român.
Reporter: Ați primit aprobare de la Primăria Capitalei pentru mitingul din 16 septembrie?
Augustin Hagiu: Nu, nu a fost primită aprobarea.
R: Intenția încă există?
A.H.: Da, acum înțeleg că se pregătește o depunere a unei noi solicitări de autorizare pentru aceeași dată.
R: Și în cazul în care n-o veți primi?
A.H.: Poate n-o vom primi, dar între timp se va intra la dialog. Nu știu ce să vă spun.
R: Unul dintre motivele care au dus la o astfel de solicitare către Primăria Capitalei este reinterpretarea diurnei șoferilor ca venit de natură salarială.
A.H.: Noi numim acest lucru abuzul ANAF. Raportat problematicii reinterpretării diurnei ca venit salarial.
R: Cum de s-a putut gândi statul român la așa ceva?
A.H.: Dacă statul român ar gândi, poate am fi departe. Aici este vorba despre modalitatea în care funcționari ai statului român în diverse poziții influențează în mod negativ un sector economic fără să ia în calcul consecințele. Ce este mai grav este că, în afară de ministrul Nazare, care s-a preocupat de această problemă și a încercat s-o rezolve, cât a avut mandat, restul sunt total dezinteresați, cel puțin până în prezent, de acest subiect. Fără să ia în calcul că avem două opțiuni: fie reinterpretăm diurna, sau o micșorăm și tot ce înseamnă sector de transport marfă internațional devine necompetitiv în raport cu concurența noastră directă – Polonia, Ungaria, Bulgaria și Turcia și atunci exportul de servicii și, pe cale de consecință, importul de valută, adică ceea ce înseamnă în PIB 5,6 direct și probabil vreo 7-8 indirect, cu tot cu indirecte, se diminuează consistent, fie sprijină sectorul de activitate fără a mai face abuzuri, clarifică aspectele legate de control și ne pregătește pentru ceea urmează din februarie 2022, momentul în care o componentă importantă a pachetului de mobilitate, sau de imobilitate, cum îi spunem noi, la nivel european, intră în vigoare și anume componenta legată de salariul minim.
Deci are două opțiuni statul: să-și taie din PIB, probabil 4-5% și să determine capitalul autohton să migreze, sau pur și simplu să închidă businessul, sau să-și mențină acest export de servicii la un nivel competitiv în raport cu clienții noștri și cu parteneri din Europa, din punct de vedere al tarifelor prestate, dar și cu concurența noastră din punct de vedere al costurilor operaționale care ne mențin în competitivitate și atunci să clarifice aspectele, să ne lase în pace și să ne păstrăm activitatea.
R: În 2020 ați declarat că „după ce va trece pandemia, jumătate din economia românească se va afla în Piața Victoriei”. Mai credeți acest lucru?
A.H.: Știți că avem o modalitate de a face lucrurile astfel încât din când în când să mai dăm drumul la niște supape. Ce s-a întâmplat în ultimele luni, în care ba am relaxat măsurile, ba am carantinat șoferii, tot baleiajul ăsta are și el un rol. Unul politic, evident, pentru ticăloșii ăștia care conduc vremelnic România de 30 de ani, dar mai are și un alt rol și anume de a ține într-un oarecare confort psihic categoriile sociale și categoriile socio-profesionale, în cazul de față inclusiv angajatorii. Și atunci mai dai drumul colo-colo la robinet, mai lași să curgă, după aia îl mai închizi și practic nu creezi acea presiune uriașă care să determine o mișcare socială de amploare. Din punctul meu de vedere, însă, atacul pe capitalul autohton, nu a început de ieri, de azi, doar că azi el a devenit și mai vizibil și cu efecte și mai dramatice. E interesant, după ce ai cucerit o țară fără război, după ce i-ai luat toate resursele, să te îndrepți și în zona serviciilor care sunt profitabile, sau cel puțin atrăgătoare. Dacă discutăm despre transportul de marfă, el nu este atât de profitabil, la fel și transportul de pasageri. Dar ca rulaj, poate fi interesant, sau ca piață pe care să o monopolizezi, să o concentrezi în mâna unor furnizori de servicii care astăzi nu sunt în România, poate fi interesant. Și atunci, evident, că ne vom aștepta, dacă lucrurile merg pe calea asta greșită, ca acest capital autohton să dispară treptat, să-și piardă interesul și să fie înlocuit de câteva companii mari, câțiva grei, care, evident, urmărind profituri mult mai mari, nu de 2-3%, cât avem noi media în momentul de față în piață, se vor orienta către tarife mai mari și pe cale de consecință se vor resimți toate lucrurile astea în buzunarul nostru, al tuturor.
R: De la preluarea puterii de către noua coaliție, ca imagine publică Ministerul Transporturilor a devenit un fel de vedetă. Își face treaba chiar așa bine?
A.H.: Nu am avut niciun fel de dialog cu domnul Drulă, este primul ministru care nu s-a întâlnit cu piața din transport, cu patronatul din transporturi. Singurele discuții au fost la nivel de secretari de stat și comisie de dialog social, în rest domnul Drulă este total rupt de problemele sau de realitățile cu care se confruntă transportatorii de marfă și de pasageri din România. La fel se întâmplă și cu transportul aerian și cu multe alte domenii care țin de Ministerul Transporturilor. Deci este complet detașat, domnul Drulă, neinteresat total, primul ministru care nu are niciun fel de dialog cu piața de transport. Același lucru l-a făcut și Ministerul Economiei, ultima adresă pe care am înaintat-o a fost către Ministerul Economiei, în speranța că ministrul Economiei va conștientiza ce înseamnă un procent semnificativ din PIB care dispare și atunci va veni alături de noi să sprijine acest demers de calificare a abuzurilor pe care le face ANAF-ul. N-am avut nicio întâlnire cu domnul prim ministru, Cîțu, de când este acolo, ultima întâlnire a fost în septembrie anul trecut, la Guvern, cu domnul Orban și patru miniștri ai cabinetului de la vremea respectivă. Deci cam aici suntem. Dialogul la nivel sectorial este zero.
