Muzeul Național al Țăranului Român și Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția Culorile „dezghețului”. Satul basarabean în pictura anilor 1960, care prezintă creațiile a 14 maeștri din stânga Prutului, nume sonore care s-au remarcat prin contribuția la înnoirea limbajului plastic al momentului.
Expoziția face parte din proiectul cultural „Grecu Rusu Ciobanu și alții. Redefinirea esteticii în Basarabia anilor 1960”, organizat de Asociația Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Ambasada Republicii Moldova în România, Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.
Vernisajul va avea loc joi, 18 aprilie 2024, la orele 16.00, la Muzeul Național al Țăranului Român, în sala Noua Galerie, cu intrare din strada Monetăriei nr. 3.
Expoziția va fi inaugurată de Excelența Sa, Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, Virgil Ștefan Nițulescu, managerul MNȚR, Ludmila Toma, curatoarea expoziției, istoricii de artă Constantin I. Ciobanu, Dumitri Șibaev și Florina Breazu, președinta Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova.
***
Proiectul cultural „Grecu Rusu Ciobanu și alții. Redefinirea esteticii în Basarabia anilor 1960” reprezintă o continuare a efortului realizat de Asociația Arbor de a populariza, în rândul publicului român, creația artistică a celor mai importante nume ale artei contemporane din Basarabia. Proiectul documentează activitatea artistică a pictorilor de la Chișinău și pune în evidență eforturile de inovare în contextul „dezghețului“ hrușciovist, o perioada istorică care are drept consecință o relaxare a viziunii, o împrospătare a limbajului plastic, care câștigă în dezinvoltură și în intensitate cromatică.
Primii care și-au schimbat reperele stilistice au fost pictorii care își începuseră formarea în anii 1940, la București sau Iași, și și-o încheiaseră în perioada postbelică. Este vorba de Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, care au pornit în căutările lor de la realizările postimpresioniștilor și ale fauviștilor, de care fuseseră atrași în tinerețe. Îndrăzneala lor a fost sancționată de responsabilii culturali ai vremii, operele le-au fost criticate și chiar scoase din expoziții. Cu toate acestea, schimbările în gândirea picturală din Basarabia erau ireversibile, în acea perioadă cristalizandu-se școala de artă de la Chișinău.
Trăsăturile specifice școlii moldovenești sunt expresivitatea decorativă și interpretarea subiectelor într-o cheie poetică elevată. Imaginile căpătă adesea semnificație metaforică, simbolică, exploatând și influențe ale tradiției populare. Se văd aceste note ale artei folclorice în reprezentarea bidimensională a obiectelor, în precizia ritmică și în îndrăzneala combinațiilor cromatice și ale texturii materialelor.
***
Expoziția Culorile „dezghețului“. Satul basarabean în pictura anilor 1960 prezintă, în mare, creații necunoscute, provenite din colecțiile de familie ale artiștilor, din colecții private, completate cu lucrări din patrimoniul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Ținând cont de specificul muzeului-gazdă, expoziția prezintă creații plastice cu tematică rurală, prin care maeștrii basarabeni demonstrează o profundă înțelegere a spiritului artei populare.
Discursul expozițional e întregit prin proiecția unui material video, realizat de Asociația Arbor, care clarifică contextul istoric și cultural în care au trăit și activat artiștii basarabeni, cu explicații și mărturisiri aduse de istoricii de artă, Ludmila Toma, Constantin I. Ciobanu și Tudor Stavilă. În plus, publicul va avea la dispoziție și un catalog al expoziției, cu studii complementare, semnate de istoricii invitați în proiect.
Pe lângă picturi sunt expuse obiecte personale ale artiștilor, un film documentar despre artistul Glebus Sanciuc, promotor al măștilor inspirate din tradiția populară („Glebus”, 1983, regia: V. Jereghi), precum și o bogată colecție de publicații de artă, din fondul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și colecții private.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Noua Galerie, până în 19 mai 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și marțea este închis.
Curator: Ludmila Toma, istoric și critic de artă
Artiști: Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, Gheorghe Jancov, Eleonora Romanescu, Olga Orlova, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Sergiu Galben, Ludmila Țonceva, Vasile Toma, Victor Tretiacenco.
Organizatori: Asociația pentru cultură și arte Arbor În parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român
Echipa proiectului și colaboratori: Victoria Nagy Vajda, manager de proiect, Ludmila Toma, curator, istoric de artă, Constantin I. Ciobanu, istoric de artă, Tudor Stavilă, istoric de artă, Florina Breazu, artist plastic, istoric de artă, Irina Greciuhina, arhitect, Justina Bandol, traducător, redactor, Ioana Raluca Flangea, corector, Mirela Nagâț, responsabil media și PR, Aliona Ciobanu, designer grafic, Serioja Boczok, designer grafic, fotograf, Iurie Foca, fotograf, Rodica Băleanu, Doina Gadeu, bibliotecari, Natalia Golenco, Gheorghe Nicolaescu, Horațiu Cristian Costin, restauratori, Diana Gadja, Vladimir Dimitriu, coordonatori Ambasada Republicii Moldova în România, Rodica Băleanu, Doina Gadeu, bibliotecari, Natalia Golenco, Gheorghe Nicolaescu, Horațiu Cristian Costin, restauratori, Dumitru Bolboceanu, Sergiu Pulcev, Ana Cupea Andronic, coordonatori UAP, Livia Ermurachi, Ana Maria Rusnac, Maria Evdochimova, Alexandru Levinschi, cercetători și coordonatori MNIM.
Parteneri principali: Ambasada Republicii Moldova în România, Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, True Wines, TVR Cultural.
Parteneri și colaboratori: Rivulet Studio, VOLT Cinematography, ZEN Design, Kodex, Rebirth Design Manufacturing, Oscar Print, Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, MOLDCARGO, Moldova Film SA.
Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național*
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
