Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor, organizează astăzi, la București, conferința la nivel înalt privind viitorul Politicii de Coeziune – „Cohesion 2027+”. Evenimentul reunește reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, ai statelor membre, ai autorităților naționale și regionale, precum și parteneri internaționali, într-un dialog strategic asupra arhitecturii bugetare post-2027 și a rolului Politicii de Coeziune în competitivitatea și reziliența Europei.
Lucrările conferinței la nivel înalt au debutat cu o masă rotundă la care au participat șefii delegațiilor din toate statele membre UE. În deschiderea evenimentului au luat cuvântul președintele României Nicușor Dan, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire – Roxana Mînzatu, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme – Raffaele Fitto, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministra Afacerilor Externe – Oana Țoiu și ministrul Finanțelor – Alexandru Nazare. La lucrările conferinței la nivel înalt au participat Vladimir BOLEA, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Tomislav Donchev, Viceprim-ministru și ministru al inovațiilor și creșterii economice din Bulgaria, alături de alți miniștrii și reprezentanți ai statelor europene, membri ai Parlamentului European. De asemenea, evenimentul s-a bucurat de prezența președintei Comitetului European al Regiunilor – Kata Tüttő.
„Politica de coeziune rămâne instrumentul prin care transformăm creșterea în rezultate concrete pentru oameni și teritorii. Astăzi, împreună cu partenerii noștri europeni, fixăm un cadru care îmbină predictibilitatea investițiilor cu flexibilitate pentru a răspunde rapid la noile priorități — de la competitivitate și inovare, la apărare și tranziția verde. Mandatul nostru este clar: livrăm proiecte bine pregătite, cu indicatori solizi și impact măsurabil pentru fiecare regiune a României și a Uniunii”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Programul conferinței la nivel înalt include sesiuni plenare privind poziționarea coeziunii în noul bugetat al UE și trei sesiuni paralele care vizează pilonii Economic, Social și Teritorial, axate pe competitivitate, investiție în oameni și consolidarea dimensiunii teritoriale.
Conferința la nivel înalt „Coeziunea2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, oferă oportunitatea oficialilor din toate statele membre și decidenților europeni de a face schimb de opinii înainte de luarea deciziilor privind principalele orientări și direcții strategice pentru perioada de programare 2028-2034, pentru a se asigura că Politica de Coeziune răspunde eficient nevoilor și provocărilor identificate la nivel național, regional și local, respectând angajamentele stabilite prin Tratatul Uniunii Europene și Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
România reafirmă susținerea pentru o Politică de Coeziune puternică în perioada post-2027, capabilă să conecteze obiectivele de convergență cu imperativele competitivității, în acord cu prioritățile Uniunii privind reziliența și securitatea.
Evenimentul consolidează demersurile continue ale României pentru o viitoare politică de coeziune puternică, care să rămână principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării decalajelor de dezvoltare.
România nu este la primul demers de acest fel, inițiative similare fiind demarate încă din noiembrie 2024, în cadrul Grupului „Prietenii Coeziunii” (din care fac parte 17 state membre). La inițiativa României, în acest grup au fost semnate declarații comune care vizează aspecte importante atât din perspectiva strategică, cât și a implementării Politicii de Coeziune.
Toate aceste demersuri arată angajamentul continuu al României de a contribui activ la consolidarea și eficientizarea politicii de coeziune, prin cooperare și coordonare cu alte state membre, pentru a susține dezvoltarea echilibrată și sustenabilă a întregii Uniuni Europene asigurând totodată o creștere economică, socială și teritorială durabilă la nivel național și regional.
Informații de background:
Comisia Europeană a prezentat, în 16 iulie și 3 septembrie 2025, pachetele de propuneri legislative și non-legislative privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, propunând un buget total de 1.984,894 miliarde euro (prețuri curente). La acestea se adaugă propunerea privind noile resurse proprii, menită să asigure finanțarea adecvată a priorităților din următorul buget european. CFM 2028-2034 este structurat în 4 piloni principali:
Coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și securitate rurală și maritimă;
Competitivitate, prosperitate și securitate;
Europa Globală
Administrație.
Primul pilon centralizează toate fondurile și instrumentele cu management partajat, respectiv fondurile și instrumentele aferente Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune, securității interne (migrație și gestionarea frontierelor), respectiv componenta pentru rambursarea împrumuturilor din cadrul NextGenerationEU.
Alocarea totală propusă: 1.062,220 mld. euro, din care 865,076 mld. euro pentru Fondul European de Coeziune, agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și securitate maritimă (”Fondul”).
Obiectivele specifice ale Fondului sunt structurate în jurul a cinci piloni: prosperitate durabilă în toate regiunile UE; dezvoltarea capacităților de apărare și securitate; sprijinirea oamenilor, consolidarea societății și modelului social al UE; îmbunătățirea calității vieții în Uniune; protejarea drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept.
Planurile de parteneriat național și regional (PPNR) reprezintă principala componentă care va fi finanțată din Fond și care include: politica de coeziune; Politica Agricolă Comună; politica comună în domeniul pescuitului; migrație, securitate și afaceri interne; și Fondul Social pentru Climă. PPNR vor stabili agenda de reforme și investiții pe care statele membre și le propun pe durata CFM 2028-2034 și vor conține: lista și descrierea măsurilor grupate în capitole și lista jaloanelor și țintelor cu data indicativă de realizare, precum și costurile estimate ale măsurilor.
Suma alocată României se ridică la aprox. 60,2 mld. euro, valoare ce include alocarea Fondului Social pentru Climă (FSC) de 4,6 mld. euro aferentă anilor 2028-2032, respectiv alocarea pentru fondurile de migrație, gestiunea frontierelor și securitate internă – aprox. 1 mld. euro.
În prezent, propunerile Comisiei sunt în curs de negociere la nivelul Consiliului UE și al Parlamentului European, cu Politica de Coeziune aflată în centrul discuțiilor strategice privind modul în care Europa își va orienta investițiile pentru a sprijini creșterea economică, reziliența și echitatea în următorii ani.
Propunerile privind Politica de Coeziune 2027+ — în cifre*
Aproximativ 450 mld. euro pentru coeziunea economică, socială și teritorială (inclusiv pentru pescuit și comunități rurale).
Peste 218 mld. euro dedicate regiunilor mai puțin dezvoltate, cu obligația de alocare teritorială la nivel de regiuni.
Fondul European de Solidaritate, integrat în Facilitatea pentru Acțiuni ale Uniunii, ajunge la 20 mld. euro (buget triplat) pentru răspuns la crize și situații de urgență.
Interreg (cooperare teritorială europeană): aproximativ 10 mld. euro.
11,5 mld. euro în plus prin „Acțiunile Uniunii” pentru orașe, inovare interregională și proiecte transfrontaliere.
Rate de cofinanțare diferențiate, calibrate pe nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni, pentru a susține convergența și capacitatea de implementare.
* Conform Factsheet on „Cohesion at the core of EU’s future”, publicat de Comsia Europeană în data de 28 iulie 2025
