Contribuie ESG la performanța companiilor? Pro și contra
Consiliul Patronatelor ESG din România (https://cpesgr.ro/) propune mediului de afaceri revista – catalog „Ghid de resurse pentru finanțare, sustenabilitate (ESG) și performanță în afaceri”, publicație tipărită anuală, asociată evenimentului de afaceri „Finanțarea Societăților Comerciale” organizat împreună cu Institutul Bancar Român, 08 octombrie 2026.
website oficial eveniment: https://surse-de-finantare.ro/
Astfel, confirmăm eforturile noastre asumate prin misiunea organizației, de a facilita dezvoltarea afacerilor românești, inclusiv prin diseminarea în spațiul public a informațiilor, conceptelor și ideilor inovatoare, care au un impact semnificativ în lumea viitorului.
Prin acesta publicație propunem o serie de articole relevante scrise de autori / profesioniști recunoscuți cu reputație în mediul de business autohton și o colecție de referințe atât pentru implemantarea pilonilor ESG în companii, cât și pentru identificarea surselor de finanțare și a resurselor valoroase care pot contribui la performanță în afaceri.
De ce ESG? Pro și contra.
C.P.ESG.R. nu este un activist de mediu.
Organizația patronală susține implementarea principiilor ESG în mediul de afaceri ca o oportunitate pentru companii și antreprenori:
– de a valorifica oportunități de finanțare;
– de a se integra în lanțuri de distribuție și de a accesa noi piețe de desfacere;
– de a satisface cerințele consumatorilor raportate la aspecte de mediu și sociale, aducând astfel un argument important în plus la eforturile de marketing asociate punerii pe piață a produselor și serviciilor proprii.
Principiile ESG sunt expresia așteptărilor și exigențelor cu care societatea în ansamblu vine către mediul de afaceri, sub influența evoluțiilor celor mai acceptate curente de gândire la nivel global cu privire la protecția mediului, echitatea socială și buna guvernantă a companiilor.
Configurarea celor tei piloni constitutivi ai ESG au evoluat de-a lungul timpului în mod separat.
Sunt voci care văd conceptul ESG ca o continuare și transformare a conceptului CSR – responsabilitatea socială a companiilor.
Din alt unghi, ESG este văzut ca o formă evoluată a exigențelor care stau în fața companiilor cu privire la protecția mediului, fiind adesea confundat cu obligațiile de reglementare pe care firmele trebuie să le respecte cu privire la obiectivul zero carbon, în contextul eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.
Fară a intra într-o polemică privind intâieteatea direcțiilor din care a apărut configurarea conceptului ESG, putem constata că reunirea celor trei elemente într-un concept privit ca o tri-unitate de gândire și acțiune este soluția echilibrată pentru a trasa o evoluție benefică pentru societate în ansamblul ei.
Astfel, implementarea principiilor ESG în mediul de afaceri presupune planificarea și implementarea în companii a măsurilor, acțiunilor pentru protecția mediului, astfel încât să fie protejate interesele sociale, concomitent cu o organizare optimă a companiilor care să țină cont de interesele stakeholder-ilor și ale shareholder-ilor.
Guvernanța corporativă este sistemul de reguli, practici, procese și relații prin care o companie este administrată, condusă și controlată. Aceasta stabilește cadrul de echilibru între interesele tuturor părților implicate într-o organizație (acționari, consiliu de administrație, management, angajați, clienți, furnizori și comunitate)
Pe scurt, ESG – este vorba despre performanță în afaceri!
ESG – oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor sau o nouă barieră pe piață?
La nivel internațional, cele trei responsabilități care stau în fața companiilor și, împreună, formează conceptul modern ESG, a apărut pentru prima dată într-un raport al Organizației Națiunilor Unite, intitulat “Cui îi pasă câștigă” din anul 2004.
Pentru a înțelege într-un mod potrivit care sunt așteptările generale din prisma ESG raportate la mediul de afaceri, trebuie să precizăm că este vorba despre Programul de Mediu al Organizației Națiunilor Unite – Inițiativa Financiară – care reunește o rețea mare de bănci, asigurători și investitori care catalizează colectiv acțiunile în sistemul financiar pentru a oferi economii globale mai sustenabile.
Programul de Mediu al Organizației Națiunilor Unite – Inițiativa Financiară, cu un secretariat cu sediul la Geneva, Elveția, reunește peste 500 de bănci și asigurători cu active care depășesc 170 de trilioane de dolari SUA care lucrează împreună pentru a facilita punerea în aplicare a Principiilor UNEP FI pentru o activitate bancară responsabilă și a Principiilor pentru asigurarea durabilă.
Instituțiile financiare lucrează cu UNEP FI pe bază de voluntariat și le ajută să aplice cadrele din industrie și să dezvolte îndrumări și instrumente practice pentru a-și poziționa afacerile pentru tranziția către o economie durabilă și incluzivă.
De aici înțelegem că piețele financiare apreciază performanța companiilor, de mult timp, prin prisma ESG …
În Uniunea Europeană implementarea principiilor ESG capătă o nouă dimensiune prin reglementarea raportărilor nonfinanciare ale companiilor în acord cu “Pactul verde european” și „Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile”
Birocratizarea ESG și, în general, suprareglementarea generată de Uniunea Europeană sunt privite și criticate de mediul de afaceri (și nu numai) ca un factor care afectează semnificativ competitivitatea la nivel global al companiilor europene.
Conform Directivei europene CSRD, Pactul verde este noua strategie de creștere a Uniunii, prin transformarea acesteia într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră (GES) până în 2050.
Un obiectiv central al Pactul verde european este decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, în contextul în care Uniunea Europeană dorește “să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil, astfel încât nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.”
Expunerea de motive din Directiva CSRD, cu privire la „Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile”, menționează:
“Comisia a stabilit măsuri pentru atingerea următoarelor obiective: reorientarea fluxurilor de capital către investițîi durabile pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, gestionarea riscurilor financiare care decurg din schimbările climatice, epuizarea resurselor, degradarea mediului și aspectele sociale, precum și promovarea transparenței și a unei viziuni pe termen lung a activității financiare și economice. Prezentarea de către anumite categorii de întreprinderi a unor informații relevante, comparabile și fiabile privind durabilitatea este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea obiectivelor respective. Parlamentul European și Consiliul au adoptat o serie de acte legislative ca parte a punerii în aplicare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile. Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului reglementează modul în care participanții la piața financiară și consultanțîi financiari trebuie să prezinte investitorilor finali și proprietarilor de active informațîi privind durabilitatea.”
Văzută de departe, implementarea principiilor ESG în mediul de afaceri a început prin exigențele pe care sistemul financiar le-a pus în fața companiilor pentru acces la o finanțare responsabilă.
Aceste exigențe s-au tradus în practică de-a lungul timpului și în facilitați acordate pentru finanțările verzi, acces la sursele financiare prin mecanismele piețelor de capital, o atenție specială acordată de investitori companiilor responsabile ESG.
Preferințele consumatorilor care au evoluat favorabil pentru companiile responsabile ESG, alături de accesul la surse de finanțare au reprezentat pentru mediul de afaceri o motivație pozitivă de a implementa principiile ESG pentru a valorifica oportunități de finanțare și de poziționare pe piață.
Odată cu reglementarea obligațiilor de raportare în spațiul european ca mijloc de atingere a obiectivelor foarte ambițioase ale Uniunii Europene de transformare a sistemului economic actual într-o economie durabilă, o economia socială de piață, sistemul birocratic se transferă din mediul administrativ al societății în mediul de afaceri.
Deși preocupările Uniunii Europeze vizează aspecte precum:
– o economie competitivă;
– să decupleze creșterea economică de utilizarea resurselor și să asigure faptul că toate regiunile și toți cetățenii Uniunii participă la o tranziție justă din punct de vedere social către un sistem economic durabil, astfel încât nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă;
– o economie pregătită pentru viitor și că oferă stabilitate, locuri de muncă, creștere economică și investiții durabile;
– prezentarea de către anumite categorii de întreprinderi a unor informații relevante, comparabile și fiabile privind durabilitatea;
în practică constatăm că, prin scăderea treptată a pragului de raportare, dar și prin evaluarea lanțului valoric, cerințele pentru raportarea ESG se extind la aprope întreg mediul de afaceri, solicitând resurse administrative, de know-how și financiare din partea companiilor care încă nu au fost pe deplin evaluate și înțelese.
În acest nou context, motivarea pozitivă a mediului de afaceri pentru implementarea principiilor ESG în scopul valorificării unor oportunități de dezvoltare se transformă într-o motivare coercitivă pentru a evita sancțiuni pentru neconformarea cu cerințe de reglementare ori pentru înlăturarea unor bariere pe piață puse prin condiționarea relațiilor comerciale de furnizarea de informații necesare în evaluarea lanțului valoric în context ESG.
Pentru toate acestea, un demers prin care facilităm înțelegerea și aplicarea principiilor ESG este mai mult decât necesar.
Consiliul Patronatelor ESG din România mizează că noua paradigmă ESG pentru dezvoltarea afacerilor poate plasa mediul de afaceri românesc într-o poziție câștigătoare pe termen lung în măsura în care va reuși să implementeze principiile ESG mai repede și mai bine decât mediile de afaceri riverane.
