ASOCIATIA NATIONALA A GEOLOGILOR SI MINERILOR DIN ROMANIA
PUNCT DE VEDERE
privind proiectul pentru reglementarea sistemului de redevente al concesiunilor resurselor petroliere (titei si gaze)..
Prezentam mai intai unele aspect actuale in urmarirea si controlul concesionarii rezervelor petroliere, bunuri ale domeniului public ale statului si stabilirea veniturilor catre bugetul de stat, prin redeventa:
-productia petroliere se raporteaza de catre titularul de acord petrolier,
-pretul de productie si costurile de productie sunt cunoscute numai de titularul de acord petrolier,
-pretul de transfer pentru titei (de la producator la rafinarie) este stabilit si cunoscut numai de titularul de accord,
-nu se realizeaza verificarea si controlul productiei de petrol zilnic , lunar , trimestrial (motivatie, nu sunt instructiuni!),
-nu este stabilit cine face incadrarea zacaminteor in categoriile de redeventa si pe ce perioade,
-nu este impus titularilor de acorduri petroliere atingerea si mentinerea factorului de recuperare a zacamintului,
-studiile de zacamant prin care se stabileste conditiile tehnico-economice de valorificare sunt elaborate de firme private atestate, platite si aprobate de titularii de acord ( capitolul de Cash-Flow este finalizat de catre titularul de accord!), nefiind expertizate de specialisti din ANRM.
-punerea in evidenta a unor zacaminte care depasesc cu mult categoria actuala de redeventa nu este stabilit cum se plaseaza la alta categorie.
In concluzie prin legislatia actuala exploatarea si valorificarea rezervelor de titei si gaze, bunuri ale domeniului public ale statului, este la bunul plac al titularului de acord petrolier.
Propunerea de a se stabili o redevenţa pentru exploatări onshore nemodificata şi pentru zona offshore nou introdusa, nu este utilizata in nicio tara din lume, actuala propunereea fiind in folosul celor care exploateaza in zona offshore.
Avand in vedere ca redeventele petroliere onshore nu s-au actualizat de 14 ani, din anul 2004, pana in prezent, (la resursele minerale solide si ape minerale s-au majorat de 6 ori), s-a analizat structura zacamintelor dupa productia realizata si propunem pentru cresterea veniturilor la bugetul de stat prin majorarea cotelor procentuale ale redevenței funcție de producția trimestrială realizata, in doua variante cu prin constituirea a 6 grupe cu nivele de productie modificate astfelz:
A.ȚIȚEI/CONDENSAT
a.Majorarea de la 3,5 – 13,5 % (procent mediu de 5,18%) la 3 – 15% (procent mediu 8,50%) cu un venit total de 330,5 mil. lei, fata de 218,5 mil. lei, un plus de 120 mil. lei.
Categoriile propuse: 3%, 5%, 7%, 9%, 12%, 15%, sau
b.Majorarea de la 3,5 – 13,5 % (procent mediu de 5,18%) la 5,0 – 17% (procent mediu 11,2%) cu un venit total de 585,5 mil. lei, fata de 218,5 mil lei, un plus de 367 mil. lei.
Categoriile propuse: 5%, 7%, 9%, 11%, 15%, 17%.
- GAZE NATURALE
a.Majorarea de la 3,5 – 13,0 % (procent mediu de 8,31%) la 5,0 – 20% (procent mediu 11,7%) cu un venit de 765 mil. lei, fata de 579 mil. lei un plus de 186 mil. lei.
Categoriile propuse: 5%, 7%, 9%, 11%, 15%, 20%, sau
b.Majorarea de la 3,5 – 13,0 % (procent mediu de 8,31%) la 7,0 – 22% (procent mediu 14,0) cu un venit de 929 mil. lei fata de 579 mil. lei, un plus de 350 mil. lei.
Categoriile propuse: 7%, 9%, 11%, 15%, 17%, 22%,,
Pentru varianta a. rezulta un castig in plus total de 306 mil. lei, iar pentru varianta b. 717 mil. lei,
Redeventa totala va fi in variant a. de 1203 mil. lei si in variant b. de 1614 mil. lei.
Aceste propuneri au la baza si practica din alte tari cu exploatari petroliere care sunt prezentate mai jos pentru comparatie, din care rezulta ca procentele medii propuse la titei de 11,2% si la gazele naturale de 14% sunt sub acestea.
In anul 2016 din redeventele petroliere sau incasat: la titei 218,5 mil. lei si la gazele naturale 579 mil lei un total de 897,5 mil lei.
Se mai achita redeventa la buget din transport pe conducte titei, gaze naturale , terminal petrolier si inmagazinari 216 mil. lei
Redeventee petroliere din segmental upstrem onshore
La redevente petroliere din segmentul offshore precizam urmatoarele aspecte:
In legislatia actuala pentru zacamintele de petrol din onshore cat si pentru cele din offshore sunt aceleasi 4 categorii de redevente de 3,5%, 5%, 7%,12,5% pentru titei si 3,5% 7,5%,9%, 13% gaze naturale, pentru diferite cantitati exploatate
Se propune ca titularii exploataţiilor offshore vor plăti redevenţe fixe în valoare de 8% din producţie şi redevenţe variabile cu valori cuprinse între 4,5% şi 5,5%., dar nu se precizeza daca aceste valori sunt variante de taxare, pentru care se poate face optiune, sau care se pot utiliza functie de vreun element, deci prevederea este confuza.
Redevente la titei in comparatie cu cele stabilite in legislatia actuala din anul 2004.
Exploatarile maritime cu productie mai mica de 100 mii t/trimestru, sunt rare si in legea veche se taxa cu 13,5%, cand nu era diferentiere a zacamintelor pe uscat sau pe mare. Se stabileste o taxa fixa de 8% pentru orice nivel la care nu se precizeaza daca se aduna sa nu cantitatea de productie variabila care este 4,5% pentru cantitati intre cuprinse intre 100 mii -150 mii t/trimestru.
Dacă s-ar aduna am avea o redevenţă totală de 12,5%, mai mică decât cea de 13,5% (1%) din legea actuala. Conform proiectului de lege se plateste 13,5% doar din exploatările care depăşesc 200.000 de tone pe trimestru, adică numai pentru producţie dublă decât cea reglementată în 2004.
In cazul exploatărilor marime pentru titei si gaze naturale se propune o scadere redevenţelor.
In cazul exploatărilor de gaze din Marea Neagră, redevenţele pentru resursele din Marea Neagră sunt cu atât mai importante cu cât pe platforma maritima a României au fost trasate şi concesionate 11 noi perimetre de dezvoltare /exploatare. Se prognozeaza că în aceste noi exploatări există resurse de petrol şi gaze importante, chiar mai mari decât cele aflate pe uscat, care oricum sunt consumate în proporţie de 87%.
Redevente la gazele naturale in comparatie cu cele stabilite in legislatia actuala din anul 2004.
Analizand propunerea de redeventa fixa de 10% pentru o productie de sub 200 mil.mc/trimestru si redevente variabile de 2% pentru productia intre 200 mil. mc – 250 mil.mc/trimestru, 2,5% pentru o productie intre 250 mil mc – 300 mil. mc./trimestru si de 3% peste productia de 300mil.mc/trimestru, rezulta urmatoarele aspecte:
a-zacamintele cu o productie mai mica de 200 mil.mc/trimestru care au o productie intre 10 mil.mc pana la 200 mil. mc/trimestru, posibil in numar majoritar cu o redeventa medie de cca 6,5%, isi vor inchide activitatea de exploatare a gazelor naturale , deoarece nu vor suporta aplicarea nivelul redeventei fixe de 10% .
b-aplicarea redeventei variabile la cantitatile de resurse extrase se face separat numai pentru diferenta dintre cantitatea pentru care se achita redeventa fixa sau se insumeaza procentele de redeventa de ex.:
1.-pentru o cantitate de 240 mil. mc se achita odata redeventa fixa de 10 % rezultand 200 mil.mc X 10% = 20 mil. mc. redeventa,
2-se calculeaza redeventa variabila de 2% aferenta la 40 mil. mc care este de 0,8 mil mc redeventa, si rezulta un total pentru redeventa o cantitate de 20,8 mil. mc
3.-Cand se calculeaza redeventa fixa si variabila (10% +2%) , de 12% la cantitatea de (200+ 40 ) 240 mil mc X 12% = 28,8 mil mc redeventa rezulta o diferenta fata de mai sus de + 8,8 mil. mc redeventa! care ar reveni statului (cantitatea se inmulteste cu pretul de referinta a carei valoare este venit la bugetul de stat.
- Aceste diferente sunt si mai mari in situatia aplicarii celorlalte redevente variabile.
d.Prin aceaste propuneri de redevente la resursele petroliere veniturle la bugetul de stat vor scade cu 10-15%.
e.Odata cu aplicarea acestor prevederi fata de situatia actuala Romania va mai incasa redevente mai mici la gazele natural, aferente procentului de 13%.
Din propunerile prezentate in prezentul proiect rezulta ca acestea au fost elaborate de titularii de acorduri petroliere si preluate in textul proiectului de lege.
Precizam ca redeventele propuse pentru zacamintele din zona offshore au avut la baza practicile internationale si nu studii de conditii industriale pe baza carora sa se poata stabili indicatorii tehnico- economici de exploatare si valorificare.
Pentru comparatie prezentam redeventele petroliere din alte tari.
-În Turcia, e aplică o redevenţă fixă de 12,5% atât pentru producţia de petrol, cât şi pe cea de gaze.
-În Germania o redevenţă fixa de 10% atât din valoarea producţiei de gaze, cât şi din cea de titei.
– În Ungaria redevenţele variază între 12% şi 30% in funcţie de marimea zăcământului,
-In Franţa redevenţele ajung până la 30% din valoarea producţiei, în funcţie de zăcământ.
-In Italia, ţară a cărei industrie de hidrocarburi poate fi comparată cu cea din România, redevenţa este de 7%, din valoarea producţiei, în funcţie de zăcământ, la care se aplică o taxă suplimentară de 3% .
-În Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia redeventa este de 15%, 18%, respectiv 21%,
-Dintre ţările care folosesc sistemul redevenţelor, se mai află Brazilia, care cu doar 10%
– SUA ajunge la 20 de dolari pe baril iar
-Rusia – la 24.dolari pe baril
In Romania redevenţele plătite pentru extragerea petrolului sunt între 3,5% şi 13,5% titei (media de 5,18%) si intre 3,5 si 13% (media de 8,31%) la gazele naturale la preţul de referinţă stabilit în funcţie de cotaţiile internaţionale. În combinaţie cu impozitul pe profit de 16%, ele fac din România, una dintre ţările de unde este cel mai convenabil să extragi petrol.
Pentru o mai buna cunoastere a problemei redeventelor petroliere prezentam o analiza unde se arata ca la nivel internaţional s-au impus patru tipuri mai importante de taxare a petrolului extras:
a.-Tipuri de taxare cea pe care o aplică şi statul român, bazată pe redevenţe, folosită în ţări ca Rusia, Statele Unite, Canada, Brazilia şi Nigeria. Procentele sunt de regulă mult mai mari, de la 17% , iar în unele cazuri sunt combinate cu alte modalităţi de taxare.
b.-A doua modalitate este participarea statului la împărţirea rezultatelor. Poate fi vorba de livrarea către stat a unei părţi din petrolul extras, fie de compensarea acestuia în bani. Metoda este asemănătoare celei din România anilor ‘90. Ţările care o aplică sunt în general ţări africane sau din zona mării Caspice.
c.-A treia variantă este impozitarea supraprofitului. Poate fi vorba de diferenţa dintre preţul de piaţă şi costul de producţie sau de depăşirea unei rate de rentabilitate prestabilite, de la o ţară la alta. Dintre ţările care aplică acest sistem, sunt Australia, Norvegia şi Marea Britanie.
d.-O a patra variantă, întâlnită în Orientul Mijlociu, China sau Algeria, este exploatarea zăcămintelor de petrol fie de către companii deţinute de stat, fie în parteneriat cu acestea.
Din datele prezentate rezulta ca inRomania sunt cele mai mici cote de redeventa din lume pentru titei de 5,18 % si pentru gazele anturale de 8,31%.iar pronerile de majorare vor aduce importante sume de bani la bugtul de stat, in varianta a). rezulta un castig in plus total de 306 mil. lei, iar pentru varianta b). 717 mil. lei pe an.
Geolog dr. Laurentiu Bogatu
Membru
Asociatia nationala a profesionalistilor din geologie si minerit
Mob. 0722344156
