-
Apelul de proiecte este necompetitiv, pe baza principiului „primul venit, primul servit” și beneficiază de o alocare bugetară în valoare totală de 35 milioane euro (fără TVA);
-
Ca și în EIBIS 2021 (69%), sursele interne sunt utilizate pentru finanțarea investițiilor în prezent în marea majoritate a firmelor românești (65%);
-
IMM-urile își finanțează puțin mai mult din investiții prin intermediul surselor interne decât firmele mari (71% față de respectiv 61%);
-
În multe economii din întreaga lume, piețele de capital joacă un rol cheie în a ajuta companiile să acceseze finanțarea necesară pentru a trece prin criza COVID-19 și pentru a atenua lipsa de lichidități.
Pentru prima dată este anunțată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă, în cadrul unui apel de proiecte din Planul National de Redresare și Reziliență.
Valoarea maximă eligibilă a asistenței financiare nerambursabile:
– 25.000 euro (fără TVA) pentru proiectele care vizează listarea unei oferte publice inițiale primare prin Sistemul Multilateral de Tranzacționare administrat de Bursa de Valori București,
– 200.000 euro (fără TVA) pentru proiectele care vizează listarea unei oferte publice inițiale primare pe Piața Reglementată administrată de Bursei de Valori București.
Calendar depunere:
Data și ora de începere a depunerii de proiecte: 06. 03.2023, ora 10:00;
Data și ora de închidere a depunerii de proiecte: 06.04.2023, ora 23:59, cu posibilitate de prelungire;
Perioada evaluare proiecte: continuă, pe măsura depunerii proiectelor, până la data de 30.05.2023, în limita bugetului alocat apelului de proiecte;
vezi mai multe despre piața de capital – LINK
Este un semnal puternic pentru antreprenoriatul din România faptul că IMM-urile pot privi către piața de capital ca sursă de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor.
În Ghidul publicat se precizează:
“Companiile din România își asigură finanțarea externă în special prin intermediul granturilor și al sistemului bancar.
Barierele în accesul la finanțare raportate cel mai adesea de IMM-urile din România sunt generate de nivelurile scăzute de capitalizare ale acestora și constrângerile de creditare.
Facilitarea accesului la piața de capital poate contribui la dezvoltarea întreprinderilor și la asigurarea alternativelor de finanțare, în condițiile unei piețe de capital funcționale.
În ultimii doi ani, s-a remarcat interesul crescând al companiilor pentru finanțarea prin instrumente specifice, respectiv emisiuni de acțiuni și obligațiuni noi pe piața de capital din România.
În anul 2021, piața de capital din România a avut o evoluție dinamică, în special din partea segmentului de întreprinderi mici și mijlocii, dar rămâne încă cu un potențial ridicat de dezvoltare.”
Într-adevăr, potențialul de creștere a prezenței IMM-urilor pe piața de capital este semnificativ, luând în considerare că:
„- Ca și în EIBIS 2021 (69%), sursele interne sunt utilizate pentru finanțarea investițiilor în prezent în marea majoritate a firmelor românești (65%).
– În fiecare sector, cel puțin 61% din investiții sunt finanțate din surse interne. Cele mai multe sunt firmele de construcții, care se bazează pe propriile resurse interne cu 76% din investiții finanțate prin acest canal.
– IMM-urile își finanțează puțin mai mult din investiții prin intermediul surselor interne decât firmele mari (71% față de respectiv 61%). Firmele mari și-au finanțat mai mult investiții decât IMM-urile prin surse externe (35% față de 27%)
– Firmele de servicii sunt cele mai probabile să aibă acces la finanțare externă și acesta este singurul sector în care o proporție semnificativ mai mare decât în EIBIS 2021 au accesat finanțare externă (62% față de 51%).
– Două treimi dintre firmele românești (67%) care folosesc finanțare externă au primit finanțare bancară, 36% obținând acest lucru în termeni preferențiali. Comparativ cu media UE, au fost sprijinite substanțial mai puține firme românești de către o bancă la obținerea de finanțare externă (67% față de 82%).
– Comparativ cu media UE (21%), mai multe firme românesti au primit finanțare externă sub formă de granturi (40%).
– În medie, 38% din investiţiile firmelor româneşti au fost finanţate prin granturi comparativ cu 33% în UE”, așa cum rezultă și din concluziile studiului „EIB INVESTMENT SURVEY 2022 România Overview” – vezi LINK
Pentru contextualizarea cadrului investițional în România, studiul cuprinde și alte concluzii interesante:
– EIBIS 2022 arată că, în medie, firmele din România ieșeau din criza COVID-19 într-o formă relativ bună […] Tabloul investițiilor este unul stabil, cu ponderea firmelor care investesc (69%) egală cu nivelurile pre-pandemie (71%), dar puțin mai mică decât ultima medie a UE (81%);
– 25% din firmele romanești afirmă că nu au investit suficient în ultimii trei ani, ceea ce depășește media actuală a UE (14%);
– IMM-urile sunt mai predispuse decât firmele mari să spună că nu au investit suficient în ultimii trei ani (29% față de 22%), deși unele IMM-uri raportează că au a investit prea mult în aceeași perioadă (4%);
– Proporția firmelor românești care au constrângeri financiare (15,2%) depășește media UE (6,2%);
– firmele romanești intenționează să acorde prioritate investițiilor în extinderea capacității (39%), față de investițiile în noile produse/servicii (24%) sau înlocuirea capacităților (22%);
– Firmele mari din România direcționează o mai mare ponderea a investițiilor lor în extinderea capacităților (41%), decât IMM-urile (24%)
Argumente relevante pentru creșterea prezenței IMM-urilor romanești pe piața de capital, regăsim în studiul „OECD Capital Market Review of Romania 2021”
„În multe economii din întreaga lume, piețele de capital joacă un rol cheie în a ajuta companiile să acceseze finanțarea necesară pentru a trece prin criza COVID-19 și pentru a atenua lipsa de lichidități. De exemplu, împrumuturile de obligațiuni corporative pe termen lung de către companiile nefinanciare la nivel global au atins niveluri record în 2020. Numărul de companii și suma de bani strânse de pe piețele publice de acțiuni au fost, de asemenea, semnificativ mai mari decât anii precedenți. În România, însă, utilizarea finanțării bazate pe piață de către sectorul corporativ de la izbucnirea pandemiei a fost foarte limitată. În 2020, nu au existat noi listări de acțiuni pe piața internă și doar câteva companii au emis obligațiuni.
Privind în perspectivă, este esențial să facilităm accesul companiilor românești la finanțare accesibilă pe piață. Acest lucru nu numai că va contribui la întărirea rezistenței pe termen lung a sectorului corporativ și va ajuta companiile să suporte șocuri viitoare, dar va îmbunătăți și dinamica afacerilor românești și va sprijini inovația. Piețele de capital care funcționează bine vor oferi, de asemenea, opțiuni suplimentare pentru gestionarea economiilor gospodăriilor și a sistemului de pensii.”
Studiul poate fi consultat AICI
